Vecinii investitorului imobiliar Costel Bolobiță nu aveau niciun motiv să se supere că de sub fereastra casei le-a răsărit un bloc. Aceasta a fost concluzia pe care s-a fundamentat decizia magistraților Curții de Apel de a admite recursul investitorului împotriva sentinței Tribunalului prin care autorizația de construire îi era desființată.
În esență, a fost vorba de o chichiță juridică. Argumentele aduse de reclamanți în primă instanță au fost respinse, dar din cercetarea judecătorească a Tribunalului rezultaseră alte motive de anulare a autorizației. Curtea de Apel a decis însă că Tribunalul își depășise limitele învestirii, judecând mai mult decât i se ceruse.
Tribunalul a anulat autorizația de construire
Scandalul de pe strada Octav Botez a izbucnit la scurt timp după ce investitorul a cumpărat, în 2014, casa Pogonat pe care a demolat-o, pentru a începe construirea în locul ei a unui bloc de două etaje. Vecinii au contestat în instanță autorizația de construire obținută de Bolobiță, invocând faptul că aceasta ar fi fost obținută fraudulos. Casa Pogonat era monument istoric, deci nu putea fi demolată decât după parcurgerea unei proceduri laborioase de declasare. Avizul Direcției Județene pentru Cultură, necesar demolării, ar fi fost obținut de Bolobiță, după ce acesta menționase în acte o altă adresă. Subit, casa vecinilor devenise monument istoric, iar casa Pogonat, una oarecare, ce putea fi demolată.
În plus, vecinii nu fuseseră informați de intențiile lui Bolobiță. Acordul depus la dosarul de autorizare a construcției fusese semnat în fals, la o dată la care vecinii nici măcar nu se aflau în țară. Blocul era construit la nici șase metri de casa reclamanților, copacii din zonă fuseseră defrișați, noul bloc urma să aibă un garaj pentru 18 mașini care ar fi afectat fluența circulației și ar fi poluat sonor și chimic zona. Blocul în sine ar fi umbrit locuința reclamanților. Ca urmare a acestora, și valoarea proprietății reclamanților ar fi scăzut, ceea ce reprezenta o afectare directă a intereselor lor.