Milioane de romani sunt asaltati zilnic de telefoane si scrisori venite din partea unor firme care se ocupa de recuperarea creditelor bancare. Oricine a avut de-a face cu astfel de firme stiu cat de insistenti si enervanti pot deveni angajatii acestora, care niciodata nu-si spun numele, tocmai pentru nu putea fi identificati.
De cele mai multe ori, aceste scrisori si telefoane pot fi asimilate infractiunilor de amenintare si santaj prevazute in Codul Penal.
O notificare trimisa de una dintre firmele de recuperari de credite arata modul de operare a acestor firme: „Tinand cont de faptul ca datoria dvs. catre clientul nostru(…) nu a fost platita, consideram necesar initierea de noi masuri legale: Va informam ca dosarul dvs. poate fi transferat catre Biroul Detectivi Particulari cu care colaboram, in scopul de a intreprinde activitati specifice de investigare legate de: comportamentul, conduita sociala si sursa veniturilor dvs., de asemenea si de statutul dvs. de angajat/pensionar; bunurile care fac subiectul unor litigii de natura cuvila sau penala instrainate cu scopul de a vatama interesele uneia dintre partile din proces, verificarea adresei unde locuiti, precum si a altor adrese trecute pe numele dvs.; notificarea autoritatilor financiare cu privire la situatie dvs. financiara. In cazul in care se vor identifica incalcari grave ale legii, intentionam sa notificam de urgenta autoritatile competente (Politia si Parchetul). De asemenea, informatiile furnizate de Biroul de detectivi particulari vor fi folosite in scopul executarii silite a bunurilor si veniturilor dvs. Pentru a incheia acest dosar pe cale amiabila, va oferim o ultima sansa de a va plati datoria fara a recurge la actiunile mentionate mai sus”.
Ciuperci otravite
Cum se ajunge in situatia ca o persoana care a luat un credit de la banca sa ajunga sa i se faca un dosar ca la Securitate de catre detectivii particulari care, asa cum se poate observa din notificarea de mai sus, se ocupa si de anchete sociale? Simplu. Totul porneste de la interpretarea riscurilor bancare. In orice raporturi de natura comerciala survine un contract care presupune niste factori de risc. Fenomenul acordarii creditelor pe buletin a dus si la aparitia acestor societati de recuperari bancare. „Niste ciupreci otravite”, cum spune destinatarul notificarii.
Orice contract presupune niste riscuri care sunt asumate de una sau de alta dintre parti. Legislatia bancara prevede si ierarhizeaza riscurile care sunt asimilate societatii care emite si promoveaza astfel de conctracte, adica bancii. In cazul creditelor pe baza de buletin, singura garantie reala era salariul persoanei care a antrenat creditul, riscul fiind asimilat la riscul legat de forta de munca. Adica, garantia devenea inutilizabila prin disparitia locului de munca al persoanei care a luat creditul. Acest risc este unul dintre cele pe care banca si le-a asumat si nu putea cadea in sarcina persoanei care a luat creditul.
Conform legislatiei si Regulamentului Bancii Nationale, bancile au obligatia sa-si instituie ceea ce inseamna un fel de rezerve, astfel incat sa nu se ajunga la o recuperare brutala a creditelor. Rezerve trebuie sa existe tocmai pentru ca aceste riscuri cad in sarcina bancilor. De exemplu, daca o persoana a luat un credit care avea ca unica garantie salariul, iar apoi, din cauza ca a ramas fara loc de munca din motive care nu i se pot imputa, din punct de vedere juridic nu poate fi chemat in instanta sau de a fi executat. O exceptie este situatia in care persoana isi da demisia.
Amenintare si santaj
Avocatul Codrin Cardu din cadrul Baroului Bucuresti a explicat ca bancile sunt nevoite sa-si recupereze debitele restante, negand cu vehementa toate aspectele juridice si recurg la mijloace situate la o limita extraordinar de firava intre o procedura legala si o infractiune prevazuta si sanctionata de Codul Penal.
Cum? In Romania, potrivit legislatiei in vigoare, exista si functioneaza doar executorii judecatoresti care au un statut reglementat legal si isi exercita atributiunile intr-o etapa finala a unei proceduri judecatoresti. In cazul recuperarii creditelor, procedura legala este urmatoarea: banca cheama in instanta persoana care a luat creditul, instanta apreciaza asupra datoriei, fixeaza limitele obligatiei, il obliga pe cel care a luat creditul sa plateasca, iar daca acesta refuza, se trece la executarea judecatoreasca.
„Orice alta «procedura» intermediara este in afara legii, execeptand procedurile speciale consacrate de coduri cum ar fi procedura prealabila a concilierii. Sub aspect infractional, metodele acestor firme pot fi incadrate la infractiunile de amenintare si santaj. Aceste firme ameninta persoanele ca, daca nu returneaza banii, sumele vor fi recuperate de la mama, tata, sora, bunica, unchi etc. Pe de alta parte, contractul de creditare este un contract specific foarte bine determinat dintre un creditor, banca, si un debitor. Nici o alta societate comerciala, fundatie, asociatie, fara aceasta acreditare speciala de la BNR, nu pot exercita o obligatie sau nu poate revendica drepturi in aceasta materie. Societatile de recuperare de creante sunt niste SRL-uri fara o acreditare in materia bancara, care nu au nici un fel de raport direct, nici macar contractual, cu creditorul”, explica avocatul Codrin Cardu.