vO elevă de 13 ani din Iași a murit prin suicid la mijlocul acestei săptămâni, iar anchetatorii au confirmat împrejurările decesului. Este al treilea caz în ultimele 15 luni în județul Iași în care un copil de vârstă gimnazială moare prin suicid. În toate cele trei situații, apropiații au descris copii activi, implicați la școală, care nu lăsaseră să se vadă ce trăiau.
Eleva era în clasa a VII-a la școala gimnazială ”D.A. Sturdza” din Iași, din cartierul Frumoasa. Participa la clubul de lectură, la teatru și la cor și obținuse anul trecut un premiu la un concurs județean. Directoarea școlii a declarat că nimic din comportamentul ei nu indica o problemă. În clasa elevei, profesorul consilier a început activități de sprijin pentru colegii ei.
Aceeași întrebare revine după fiecare caz: cum pot părinții, profesorii și colegii să observe o suferință pe care un copil nu o spune? Răspunsurile de mai jos vin din datele Organizației Mondiale a Sănătății, din studii publicate în reviste științifice și din ghidurile institutelor de sănătate mintală.
Primul caz a avut loc în iunie 2025. O adolescentă de 16 ani, care tocmai terminase clasa a VIII-a cu media 8,43, a murit în perioada Evaluării Naționale. Participase cu puțin timp înainte la festivitatea de premiere și făcea parte din grupul folcloric al școlii.
Al doilea caz este din august 2026. Un adolescent de 14 ani, descris de apropiați ca un elev foarte bun, cu planuri de viitor, a fost găsit mort acasă. Ancheta este în desfășurare.
Cele trei cazuri au un numitor comun: niciunul dintre copii nu dăduse semne pe care cei din jur să le fi recunoscut ca alarmante. Specialiștii în prevenția suicidului explică de ce această situație este frecventă și ce se poate face totuși.
Ce spun cifrele
OMS descrie cauzele suicidului ca multiple, cu factori sociali, culturali, biologici, psihologici și de mediu care se adună de-a lungul vieții. Un singur eveniment, cum ar fi un examen, o ceartă sau o notă proastă, explică rareori singur un astfel de gest. Salvați Copiii leagă o parte din problemele emoționale observate la copii de mediul online: cyberbullying, conținut ilegal și șantaj. Jumătate dintre copiii din studiile organizației petrec peste șase ore pe zi online.