Dacă ai crescut cu lipsuri financiare, creierul tău a învățat să reacționeze la bani ca la un pericol. Cum îți influențează asta deciziile zilnice și ce poți face concret ca să recapeți controlul?
Ne facem planuri la început de lună că „de data asta punem bani deoparte”, iar la final ajungem din nou pe zero. Sau, dimpotrivă, evităm să cheltuim chiar și când ne permitem, pentru că apare instant senzația de gol în stomac.
„Din experiența mea în cabinet, am învățat că relația noastră cu banii are prea puțin de-a face cu matematica și foarte mult de-a face cu felul în care sistemul nostru nervos a învățat să perceapă siguranța. Nu e vorba doar de voință, ci de o amprentă emoțională adâncă, pe care o purtăm fără să știm. De cele mai multe ori, ne balansăm între două extreme, fără să găsim drumul de mijloc, cel al obiectivității”, declară pentru „Adevărul” psihoterapeutul sistemic Denisa Zdrobiș.
În opinia sa, mulți dintre noi am crescut cu ideea că banii se fac greu, că nu sunt niciodată suficienți și că, dacă cumva apar, e mai bine să nu te bucuri de ei, că „cine știe ce urmează”.
„Această programare pe lipsă ne face să tratăm banii ca pe un pericol, nu ca pe un instrument. De aici vine bătălia interioară: chiar și atunci când ne permitem o bucurie sau o investiție necesară în noi, imediat ce am făcut plata, apare vinovăția. E ca și cum am încălcat o lege nescrisă a supraviețuirii. Ne simțim expuși, de parcă am furat din rezerva de siguranță a tribului nostru, chiar dacă, rațional, cifrele ne spun că suntem bine”, adaugă specialista.
Conform spuselor sale, probabil cel mai dăunător concept cu care am fost hrăniți este cel al „banilor pentru zile negre”.
„Pare o strategie prudentă, dar, la nivel subconștient, ne programăm exact pentru acele zile de restriște. Când pui bani deoparte cu eticheta de «nenorocire», mintea ta stă într-o alertă continuă. Trăiești într-o stare de asediu permanent, unde banii nu sunt pentru viață, ci pentru a supraviețui unui dezastru iminent. Această frică de a nu pierde ceea ce ai se vede adesea și la cei foarte bogați și nu s-a născut ieri. Este rezultatul unei istorii lungi de instabilitate – războaie, crize economice și perioade de foamete care au lăsat urme adânci în memoria familiilor noastre. Strămoșii noștri au învățat că tot ce ai azi poate dispărea mâine, iar noi preluăm acest „cod de supraviețuire” fără să-l mai trecem prin filtrul prezentului”, este de părere Denisa Zdrobiș.