În loc să găsească o soluție pentru ieșirea din criza politică în care a aruncat România, PSD a declanșat o campanie sistematică de denigrare a premierului Ilie Bolojan.
Prin diverși comunicatori, au fost lansate în ultimele zile o serie de acuzații potrivit cărora actualul Guvern ar lăsa în urmă o țară fără bani, datorii de miliarde și fonduri europene pierdute.
România nu a intrat în dificultate bugetară în 2026. Deficitul a ajuns la 9,3% din PIB în 2024 și nu a fost anul Guvernului Bolojan, ci anul în care România era condusă de Guvernul Marcel Ciolacu.
Deficitul a urcat de la 6,6% în 2023 la 9,3% în 2024. Comisia Europeană a arătat de unde a venit explozia deficitului: cheltuielile curente ale statului au crescut în 2024 cu 18,7%, masa salarială din sectorul public cu 21,5%, iar plățile sociale, inclusiv pensiile, cu 19,5%.
Și problemele PNRR au aceeași cronologie. În evaluarea din octombrie 2024, Comisia Europeană constata că mai multe jaloane și ținte aferente acesteia nu erau îndeplinite. Aceste întârzieri existau deci în timpul Guvernului Ciolacu, nu au apărut odată cu Ilie Bolojan. Cele mai importante ratări ale Guvernului PSD au fost proiectele pentru 20 de spitale noi și legea salarizării unice, care au făcut ca România să piardă fonduri europene importante.
Acestea sunt fapte. Restul este retorică politică.
PSD spune acum că Sănătatea nu mai are bani. Dar bugetul Sănătății pentru 2026 a fost fundamentat în perioada în care ministerul era condus de ministrul PSD Alexandru Rogobete. Dacă necesarul a fost subestimat, PSD ar trebui mai întâi să explice cum a fost construit acel buget.
Sunt invocate miliarde de lei restante în sănătate. Dar CNAS raporta deja la sfârșitul anului 2024, pe mandatul Guvernului Marcel Ciolacu, peste 4 miliarde de lei obligații pentru concedii medicale.
PSD reclamă că lipsesc bani pentru drepturile salariale ale magistraților. Dar chiar în Parlament, la votarea Bugetului pentru 2026, 1,1 miliarde de lei prevăzute pentru Înalta Curte și Ministerul Public au fost redirecționate de către PSD, către pachetele sociale.
Nu poți muta banii din buget în martie și apoi, după câteva luni, să întrebi indignat unde au dispărut.
Pentru ,,Anghel Saligny”, Guvernul a finanțat programul în limita bugetului aprobat, de 7 miliarde de lei.
A confunda epuizarea unor credite bugetare cu „vistieria goală” este propagandă, nu analiză economică.
Și mai există un adevăr pe care PSD îl evită: actualul Guvern interimar nu poate adopta rectificarea bugetară prin ordonanță. România are nevoie urgent de un guvern cu puteri depline. Nu poți contribui la producerea unei crize politice, apoi să acuzi Guvernul rămas în provizorat că nu folosește atribuții pe care Constituția nu i le mai permite.
PSD regretă ieșirea de la guvernare și nu îsi asumă consecințele crizei politice pe care a provocat-o, alături de AUR.
Fără măsurile dificile de corecție fiscală luate de Guvernul Bolojan, România risca să continue pe traiectoria unui deficit excesiv, nevoită să se împrumute mai mult și mai scump, iar semnalele către investitorilor și instituțiile internaționale ar fi fost alarmante.
Institutul Național de Statistică nu descriu „prăpădul” invocat de PSD. Economia are probleme reale: inflație este încă ridicată, a scăzut puterea de cumpărare și există o stagnare economică. Dar, în primul semestru din 2026, deficitul României s-a redus semnificativ, exporturile au crescut cu 3%, deficitul comercial s-a redus, iar volumul investițiilor a crescut.
Viitorul Guvern va avea o responsabilitate majoră: să nu abandoneze corecțiile deja făcute, să continue reducerea deficitului, reformele instituționale, restructurarea cheltuielilor bugetare și continuarea investițiilor.
PSD are dreptul să-l critice pe Ilie Bolojan. Dar nu are dreptul să rescrie calendarul.
Deficitul de 9,3% era acolo, la sfârșitul lui 2024.
Restanțele PNRR erau acolo.
Obligațiile acumulate ale statului erau acolo.
Toate înainte ca Ilie Bolojan să devină premier.
România nu are nevoie de fabricarea unui țap ispășitor. Are nevoie ca fiecare partid care a guvernat să-și asume propriile decizii și propriile responsabilități.
SORIN NÂCUȚÂ – DEPUTAT PNL IASI