Comisiile reunite pentru apărare din Senat și Camera Deputaților, întrunite marți, 27 aprilie, au votat favorabil pentru aprobarea prealabilă a inițierii procedurilor de atribuire pentru 15 contracte esențiale de înzestrare a Armatei Române și de dezvoltare a industriei naționale de apărare, cu excepția parlamentarilor AUR și POT.
Aceste proiecte sunt finanțate prin instrumentul european „Acțiunea pentru Securitate Europeană” (SAFE), a cărui valoare totală pentru România este de 16,3 miliarde de euro, din care aproximativ 4 miliarde de euro sunt alocate proiectelor de mobilitate militară – autostrăzile A8 (Târgu Neamț – Iași – Ungheni) și A7 (Pașcani – Suceava – Siret).
Memorandumul analizat în cadrul ședinței vizează 15 contracte de înzestrare, cu o valoare cumulată de aproximativ 8,3 miliarde de euro, acoperind capabilități critice precum: transportoare blindate, nave de patrulare, vedete de intervenții pentru scafandri, elicoptere militare, sisteme de apărare aeriană și antirachetă, drone, sisteme radar, artilerie și muniții inteligente.
Calendarul de implementare este unul strict:
● contractele trebuiesc inițiate și semnate până la sfârsitul lunii iulie 2026, pentru a permite accesarea fondurilor europene SAFE;
● implementarea acestora se va realiza etapizat, în perioada 2026–2030, în concordanță cu obiectivele europene și angajamentele NATO.
Cele 21 de programe SAFE din coordonarea Ministerului Apărării, în valoare de 9.3 miliarde de euro, sunt corelate cu Programul de înzestrare al Armatei Române și obiectivele „Armata 2040”, asigurând o dezvoltare coerentă și modernă a capabilităților de apărare.
Ministrul Apărării, dl.Radu Miruță și dl.Mihai Jurcă, Șeful Cancelariei Primului-ministru și coordonatorul grupului comun de lucru pentru programul SAFE, au lămurit și aspectele referitoare la:
1. gradul de implicare al industriei naționale de apărare;
2. consultarea Asociației Patronatelor din Industria Națională de Apărare;
3. stadiul celorlalte 6 programe SAFE care nu fac parte din acest memorandum, inclusiv cele privind finanțarea autostrăzilor A8 și A7.
Din informațiile prezentate rezultă că aceste contracte includ componente consistente de cooperare industrială, menite să dezvolte capacități de producție în România, prin transfer de tehnologie și integrare în lanțurile industriale europene și NATO. Cele două contracte pentru autostrăzile A7 și A8 sunt în procedură de atribuire și se află în coordonarea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii.
Impactul asupra industriei naționale este unul concret, la nivelul principalelor centre industriale:
▪︎ implicare în integrarea și producția de vehicule blindate, modernizare tehnologică și extinderea capacităților de fabricație;
▪︎ producție, asamblare și mentenanță pentru transportoare blindate și alte vehicule tactice;
▪︎ mentenanță, integrare de sisteme electronice și modernizarea capabilităților pentru echipamente aeriene și de apărare;
▪︎ integrare și suport pentru programe aeronautice și sisteme complexe;
▪︎ construcția și mentenanța navelor militare, dezvoltarea capacităților navale;
▪︎ producția de muniții, inclusiv dezvoltarea unor linii moderne de fabricație.
Aceste investiții vor genera retehnologizare, transfer de know-how, crearea de noi capacități industriale și locuri de muncă, contribuind la consolidarea industriei de apărare din România.
Prin aceste programe, România își consolidează capacitatea de apărare prin dotări moderne și tehnologii avansate, dezvoltând în același timp o bază industrială solidă în domeniul apărării. În același timp, țara noastră își asumă și își întărește rolul de partener credibil în cadrul NATO și de stat membru al Uniunii Europene, contribuind activ la strategiile comune de securitate și apărare.
Totodată, trebuie subliniat că, în paralel cu finanțarea prin SAFE, în România se derulează și alte programe majore de investiții din fonduri guvernamentale, sau private, printre care:
■ Fabrica de pulberi pentru muniție România + Rheinmetall, un proiect de aproximativ 535 milioane euro. Construcția începe din 2026 și durează circa 3 ani și va crea aproximativ 700 de locuri de muncă directe;
■ Compania sud-coreeană Hanwha Aerospace dezvoltă în România un centru industrial de producție pentru obuziere autopropulsate K9 și vehicule K10, dar și pentru sisteme terestre avansate și drone, într-o investiție de aproximativ 1,3 miliarde euro, care va genera peste 900 de locuri de muncă directe și indirecte și va transforma România într-un hub regional de producție militară;
■ Compania israeliană Elbit Systems, prezentă în România prin mai multe subsidiare industriale, dezvoltă capacități de producție și integrare pentru drone și sisteme electronice de apărare (ISR, UAV, comunicații și război electronic), contribuind la consolidarea unui ecosistem local de aproximativ 400 de specialiști;
■ Parteneriatele industriale româno-americane din zona drone tactice și sisteme anti-dronă (ex. Carfil – Periscope Aviation, BlueSpace Technology) marchează apariția unui segment nou de producție autohtonă în domeniul sistemelor autonome și al software-ului militar.
Toate aceste proiecte arată că România nu mai este doar beneficiar de tehnică militară, ci devine un spațiu de producție, integrare și dezvoltare tehnologică avansată în domeniul apărării.
Sorin Năcuță- deputat PNL Iasi