Miercuri, 7 octombrie, la Parlamentul României, am participat la întâlnirea cu delegația de consilieri americani, pe probleme de securitate și experți ai unor importante think-tank-uri americane, alături de colegi din comisiile parlamentare de politică externă și apărare.
Întâlnirea a avut loc în cadrul primei ediții a Romania–United States Exchange Program, program de diplomație publică aprobat de Departamentul de Stat al SUA. Discuția a fost una deschisă, cu întrebări și răspunsuri din partea ambelor delegații, despre probleme care privesc direct securitatea României.
1. Mai reprezintă România și Marea Neagră o zonă strategică pentru Statele Unite?
Da. Importanța României trebuie privită în contextul întregului flanc estic al NATO. Războiul din Ucraina, situația Republicii Moldova, securitatea rutelor din Marea Neagră și infrastructura strategică din regiune fac ca România să aibă un rol important în arhitectura de securitate regională.
Parteneriatul Strategic cu SUA, apartenența la NATO și la Uniunea Europeană sunt cei trei piloni pe care România își construiește securitatea. Interesul nostru este ca dimensiunea americană a acestui sistem de securitate să rămână puternică și pe termen lung.
2. Poate fi consolidată prezența militară americană în România?
Da. România investește masiv în propria apărare și în infrastructura destinată trupelor române și aliate. Un exemplu esențial este dezvoltarea bazei de la Mihail Kogălniceanu, care va putea găzdui mii de militari și capacități militare importante.
Și mesajul României este clar: ne dorim o prezență militară americană cât mai consistentă și predictibilă. În actualul context de securitate, aceasta reprezintă nu numai o garanție militară, ci și un puternic factor de descurajare.
3. Cum ne apărăm de drone, una dintre amenințările care evoluează cel mai rapid?
Războiul din Ucraina demonstrează cât de repede se schimbă tehnologia dronelor. În cadrul discuțiilor s-a arătat că modelele și tacticile pot evolua chiar într-un interval de numai câteva săptămâni.
SUA dezvoltă și testează permanent soluții anti-dronă, inclusiv tehnologii bazate pe energie dirijată și microunde. Concluzia este importantă și pentru România: nu există o singură soluție anti-dronă. Avem nevoie de detectare, război electronic, mijloace de neutralizare și de o legislație suficient de flexibilă pentru a ține pasul cu tehnologia.
4. Putem transforma investițiile în apărare și în investiții în economia românească?
Aceasta este una dintre marile mize ale următorilor ani. Nu este suficient să cumpărăm echipamente militare. Trebuie să urmărim, acolo unde este posibil, ca o parte cât mai importantă din producție, asamblare și mentenanță să fie realizată în România.
Transferul de tehnologie, dezvoltarea industriei naționale de apărare și integrarea companiilor românești în lanțurile de producție americane și europene pot transforma cheltuielile pentru apărare în locuri de muncă, investiții și capacitate industrială proprie.
5. De ce sunt importante Portul Constanța, energia și infrastructura pentru securitatea României?
Securitatea nu mai înseamnă doar armată. Înseamnă porturi, căi ferate, autostrăzi, energie, infrastructură critică și lanțuri de aprovizionare sigure.
Portul Constanța și infrastructura de transport către centrul Europei pot consolida rolul României ca hub strategic la Marea Neagră, atât pentru NATO, cât și pentru comerț, energie și reconstrucția Ucrainei. La fel de importante sunt securitatea energetică și protejarea infrastructurii critice.
6. Ce trebuie să urmeze după asemenea întâlniri?
Relația româno-americană trebuie consolidată prin proiecte concrete: cooperare militară, o prezență americană consistentă în România, investiții comune în industria de apărare, securitate energetică și infrastructură strategică.
Delegația americană va vizita inclusiv Portul Constanța, Academia Navală „Mircea cel Bătrân” și baza Mihail Kogălniceanu. Este important ca decidenții și experții americani să vadă direct atât poziția strategică a României, cât și investițiile pe care țara noastră le face pentru securitatea flancului estic.
Pentru românul de rând, toate aceste discuții se reduc la trei lucruri foarte concrete: securitate, stabilitate și dezvoltare economică.
Sorin Năcuță, deputat PNL Iași
