Temperaturile extreme și tensiunile din sistemul energetic readuc în discuție un scenariu limită: un blackout de câteva zile. Un specialist ieșean în managementul riscului explică, pentru „Ziarul de Iași”, de ce planul de familie și simțul comunității sunt cele mai importante scuturi împotriva panicii.
Scenariul în care orașul s-ar trezi mâine dimineață fără curent electric, fără apă și fără semnal la telefon pare desprins din filmele apocaliptice. Însă, pentru specialiștii în managementul riscului, o astfel de criză nu mai ține de domeniul science-fiction, ci de realismul lumii moderne.
Plecând de la premisa că un blackout nu înseamnă doar becuri stinse, ci un efect de domino care blochează pompele de apă, rețelele de telefonie, bancomatele și benzinăriile, Valentin Măzăreanu, consultant la firma ieșeană Creativ IQ și profesor asociat la Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor (FEAA) din Iași, explică cum ar trebui să reacționăm, pas cu pas.
„Cea mai importantă rezervă nu este cea din cămară. Este planul familiei”, spune specialistul din Iași.
Unul dintre cele mai puternice semnale de alarmă trase de expertul ieșean vizează organizarea de acasă, dincolo de stocurile materiale. Valentin Măzăreanu spune că adevărata pregătire începe cu scenariile practice pe care ar trebui să le discutăm cu cei dragi, punctând câteva întrebări esențiale:
Știm unde ne întâlnim dacă telefoanele nu mai funcționează? Există o persoană de contact din afara orașului pe care toți membrii familiei o cunosc? Știu copiii ce trebuie să facă dacă părinții nu pot ajunge imediat acasă? Avem copii pe hârtie ale documentelor importante? Avem o alternativă pentru gătit, iluminat sau încălzire, dacă o întrerupere se prelungește?