Producem multă energie pe timp de zi, companiile din sector au profituri uriaşe, dar la final noi, consumatorii, achităm printre cele mai mari facturi la electricitate din Uniunea Europeană. Un paradox care se explică prin faptul că nu stocăm, nu investim în reţea şi nici în proiecte esenţiale care să genereze mai multă energie în bandă. Drumul energiei până la noi şi marii beneficiari ai săi acum, într-un nou episod din campania Cât costă să fii român.
Am aprins becul. Ni se pare unul dintre cele mai simple lucruri din lume. Dar până să ajungem să facem asta, energia parcurge un drum lung, complex şi puţin, prea puţin cunoscut de noi toţi. Primul pas este să înţelegem ce traseu comercial parcurge un megawatt-oră.
Unde ajunge energia de la producător
Producătorul poate vinde energia unui trader, unui furnizor sau direct unui mare consumator industrial. Tranzacțiile au loc pe două pieţe: fie pe OPCOM, principala platformă de energie electrică din România, fie pe Bursa Română de Mărfuri. Energia poate fi, ulterior, revândută. Pe hârtie, fiecare megawatt-oră poate avea, de la momentul primei tranzacționări, mai mulți proprietari înainte de a fi efectiv utilizat. Decontarea finală o face furnizorul, care facturează energia ce ajunge la consumator, pentru a putea aprinde becul.