Noul Cod al urbanismului nu ajută la dezvoltarea orașelor mari precum Iașul, dar nici nu încurcă. În localitățile mici, construirea fără autorizație, care nu mai este necesară pentru casele cu cel mult două niveluri și suprafața de 150 mp, ar putea să schimbe peisajul intravilan.
Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor, intrat în vigoare marți, pe 25 august 2026, simplifică unele proceduri – cel puțin teoretic – dar în ansamblu nu ajută orașe mari cum sunt Iașul și Bucureștiul, care nu și-au mai actualizat de mult Planurile Urbanistice Generale.
Legea care oficializează acest cod (169/2026) s-a aflat în discuții și dezbateri câțiva ani, dar a trecut prin Parlament prea repede, apreciază arhitecții cu care am stat de vorbă. Propunerea de lege a fost înregistrată în 2023, însă abia în sesiunea extraordinară de la sfârșitul lunii iulie a trecut de plenurile Camerei Deputaților și Senatului, fiind unul dintre jaloanele obligatoriu de atins pentru obținerea fondurilor PNRR.
Nu se face nicio minune
Graba adoptării Codului a făcut ca el să nu fie analizat în orașele mari, în comisiile și direcțiile de urbanism din primării, ne-a spus arhitectul Marian Jan Chirița, membru în comisia Consiliului Local Iași. Dacă orașe precum Sibiul și Cluj-Napoca au Planurile de Urbanism General la zi, actualizarea celui de la Iași a rămas „îngropată” la Monumente. Acest lucru ne-a fost confirmat și de primarul Mihai Chirica. El a menționat într-o conferință de presă că numai obținerea avizului de la Institutul Național al Patrimoniului pentru zona de protecție a Bisericii „Sf. Trei Ierarhi” a durat nouă luni.