Creştinii ortodocşi sunt îndemnaţi să ţină doar post simplu, iar post negru, doar persoanele aflate în putere şi fără probleme de sănătate. Tradiţia spune că e bine să prindem Agheasma Mare de a doua zi pe nemâncate.
Creştinii ortodocşi se pregătesc de prima zi de post negru din anul calendaristic, 5 ianuarie, zi cunoscută drept „Ajunul Bobotezei”. Cu toate că în calendarul ortodox este specificată această zi ca fiind doar una în care se ţine post, nu post negru, conform tradiţiei, în această zi nu se mănâncă şi nu se bea apă pe parcursul întregii zile, de la răsărit şi până la asfinţitul soarelui.
Tradiţia se păstrează însă mai mult în mănăstiri sau în rândul clericilor, creştinii fiind adesea îndemnaţi să ţină doar post simplu, iar post negru, doar persoanele aflate în putere şi fără probleme de sănătate. Totodată, Ajunul Bobotezei este presărat în tradiţia populară cu diferite obiceiuri sau credinţe menite să alunge spriritele rele sau să ne ajute să intrăm în noul an mai sănătoşi, fizic şi spiritual. Chiar dacă ziua de 5 ianuarie nu este menţionată ca fiind „sărbătoarea cu Cruce roşie”, mulţi creştini, mai ales din zona rurală, acordă o importanţă deosebită zilei, care este urmată de Bobotează, iar apoi de Soborul Sfântului Ioan Botezătorul.
Conform tradiţiei, în Ajunul Bobotezei nu se mănâncă şi nu se bea nimic, iar canoanele Bisericii ne învaţă că în această zi se ajunează total pentru ca a doua zi să putem primi agheasma mare pe nemâncate. Totuşi, în Tipicul Sfântului Sava se menţionează că nu se ţine post negru dacă Ajunul cade duminica sau sâmbăta. Acest obicei, de a ţine post negru, vine din primele secole creştine, când persoanele care doreau să se boteze, „catehumenii”, ţineau post (nu post negru) şi se rugau 40 de zile pentru a primi botezul în ziua de Bobotează. Astfel, aceştia nu mâncau şi nu beau nimic cu o zi înainte de a primi Botezul.
În lumea satului românesc se crede de asemenea că în noaptea de dinainte de Bobotează ies dracii din ape, acestea urmând să fie sfinţite a doua zi, şi cutreieră pământul sau se ascund în păduri până pe 7 ianuarie. De aceea, în noaptea de Ajun sau în noaptea zilei de Bobotează, oamenii evită să iasă noaptea din case.
SURSA: ZIARUL DE IASI