În calendarul Bisericii Ortodoxe este serbată pe 8 septembrie 2025, Naşterea Maicii Domnului. Cu acest prilej, biserica-monument a Mănăstirii Hadâmbu din judeţul Iaşi îşi cinsteşte ocrotitoarea. Sfânta Liturghie va fi oficiată de către Preasfințitul Părinte Antonie, Episcopul de Bălți, delegatul Înaltpreasfinţitului Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei.
Hramul Mănăstirii Hadâmbu din judeţul Iaşi constituie prilej de bucurie pentru obştea aşezării monahale din Dealul Mare şi pentru pelerinii de aproape şi de departe.
Programul liturgic va începe duminică seară de la ora 18:00, cu slujba Vecerniei unită cu Litia, urmată de scoaterea în procesiune a icoanei făcătoare de minuni a Maicii Domnului. În ziua hramului, de la ora 9:00, PS Antonie, alături de un sobor de preoţi şi diaconi, va săvârşi Sfânta Liturghie. La acest moment de sărbătoare sunt aşteptaţi să participe credincioşi din ţară şi din străinătate care au evlavie la Maica Domnului.
Biserica „Naşterea Maicii Domnului” a Mănăstirii Hadâmbu dateză din anul 1659, când voievodul Gheorghe Ghica (1658-1659) i-a dăruit boierului grec Iani Hadâmbu, fost chelar, un loc „în pădurea Iașilor, la Dealul Mare”, pentru a construi o biserică cu hramul „Nașterii Preacinstitei și Născătoarei de Dumnezeu”.
Între 1937-1938, preotul Octavian Zmău din Roman a pictat două icoane ale Maicii Domnului cu Pruncul, pe care le-a închinat, ca danie, Mănastirii Hadâmbu. În perioada celor treizeci de ani de părăsire a Bisericii, odoarele au fost închise într-o ladă. În 1990, odoarele au fost așezate cu cinste în Biserică, dupa noua sfințire a acesteia, iar cațiva ani mai târziu li s-a făcut ferecătura
de aur și de argint. Icoana a fost donata Schitului din Dealul Mare, cum este cunoscută Manastirea Hadambu, de ieromonahul Iov Mazilu, egumenul acestui schit.
După 1990, prin purtarea de grijă a Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, în vremea arhipăstoririi ca Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei, după 30 de ani de uitare, Mănăstirea Hadâmbu a fost reînfiinţată, odată cu venirea arhimandritului Nicodim Gheorghiţă, stareţul aşezării monahale.