Centrul de Recuperare şi Reabilitare Neuropsihiatrică Hârlău (CRRN) funcţionează de 10 ani fără medic psihiatru. Cei peste 230 de ieşeni cu handicap mental internaţi aici nu au parte de supraveghere zilnică din partea unui medic psihiatru, cu toate că tulburările de comportament le pun lor viaţa în pericol, celorlalţi bolnavi, dar şi angajaţilor. Numai în primele nouă luni, DGASPC a fost informată că în centru au fost înregistrate 32 de cazuri de agresiune fizică, victime fiind în toate aceste situaţii personalul angajat, de la infirmiere şi asistente la preotul misionar. Angajaţii au fost zgâriaţi, tăiaţi cu bucăţi de sticlă, loviţi cu obiecte la nimereală sau atacaţi cu pumnii.
Reprezentanţii DGASPC şi cei ai Sanitas arată că postul de medic psihiatru în centrul din Hârlău nu se ocupă din cauza inechităţilor salariale din sistemul de asistenţă socială. „Avem cea mai proastă grilă de salarizare. Dacă ar veni la noi, un medic psihiatru ar lua mai puţin de 1.300 de lei. Şi atunci cine să se mai înscrie la concurs? Noi am scos postul la concurs de foarte multe ori, dar fără succes”, a arătat Ioan Ticu, director adjunct la DGASPC.
32 de agresiuni fizice în acest an
Organigrama DGASPC prevede un post de medic psihiatru încă din 2005, când CRRN a intrat în subordinea instituţiei. Vreme de un an, postul a fost ocupat de un medic basarabean încadrat cu normă întreagă. Din 2006, în centru nu a mai fost angajat un medic psihiatru, cu toate că postul a fost scos de mai multe ori la concurs. În prezent, asistenţa medicală de specialitate este asigurată ieşenilor cu handicap internaţi la Hârlău printr-o colaborare cu titlu gratuit pe care DGASPC a încheiat-o cu o asociaţie de profil. Prin această colaborare, un medic psihiatru vine de două ori pe săptămână în CRRN pentru consultaţii şi pentru verificarea schemelor de tratament.
„Postul de medic psihiatru a fost prevăzut de la înfiinţarea CRRN Hârlău şi a fost ocupat un singur an. Ulterior, postul a fost scos de mai multe ori la concurs, dar nu s-a înscris nimeni. Acum, beneficiarii primesc tratament printr-o convenţie pe care am încheiat-o cu o asociaţie şi, practic, avem în centru medic psihiatru de 2-3 ori pe săptămână. Noi avem însă nevoie de medic permanent pentru că majoritatea beneficiarilor dezvoltă tulburări de comportament. Am avut o situaţie în care în timpul unei crize un beneficiar a spart un geam, a luat o bucată de sticlă şi a agresat un angajat. L-a tăiat pe frunte fără explicaţii”, a explicat Ioan Ticu, director adjunct DGASPC. Altădată, o ieşeancă cu grad de handicap mediu a făcut o adevărată scenă, acuzând că a fost violată de un angajat. Expertiza IML a demonstrat totuşi că femeia nu a fost agresată sexual.
Acum o lună, spusele unei alte beneficiare care susţinea că a fost bătută cu nişte chei şi cu un scaun de un angajat au fost demontate de imaginile surprinse de camerele de luat vederi. Femeia s-a lovit singură cu capul de uşă şi a refuzat să spună de ce a incriminat angajatul pe nedrept. În total, în primele nouă luni ale anului, DGASPC a înregistrat 32 de agresiuni fizice în centrul de la Hârlău, în care victime au fost angajaţii acestuia.
„Am fost anunţat de colega mea din centru cu privire la aceste agresiuni. Chiar ea, asistent medical, a fost victima unui astfel de episod. Şi-a luat liber după accident şi îi era frică să revină în centru. Sigur că bolnavii au tratamentul pentru boala cronică stabilit de psihiatru. Însă ce faci atunci când apar crizele, tulburările de comportament? Ce tratament îi dai pentru astfel de manifestări? Cine îl consultă în acele momente? O criză a unui bolnav cu un handicap mintal este o fază acută a bolii de care suferă, fază care trebuie şi ea tratată corespunzător. Din cauza inechităţilor salariale, chiar dacă sistemul sanitar şi cel de asistenţă socială fac parte din aceeaşi familie bugetară, un doctor care intră în aceste centre specializate este remunerat cu o sumă derizorie”, a arătat Iulian Cozianu, liderul Sanitas Iaşi.
Continuarea pe Ziarul de Iasi