Pe 4 aprilie, creştinii catolici sărbătoresc Paştele Catolic. Cu acest prilej, aceştia respectă cu stricteţe o serie de obiceiuri şi tradiţii.
Cel mai cunoscut obicei este mersul la stropit, o tradiție respectată de ani de zile cu sfințenie. Obiceiul este originar din Germania, dar ardelenii l-au adoptat şi chiar i-au adus îmbunătăţiri. În primele două zile de Paște, toate fetele îi așteaptă pe băieți la stropit.
Stropitul fetelor nemăritate
Stropitul fetelor nemăritate este un obicei care se practică în toate satele din Ardeal, dar și în Ungaria. La începutul tradiției, fetele erau strobite cu apă rece, dar acum ele primesc stropi de parfum din partea băieților. Obiceiul este simbolizat ca beatitudinea și este considerat o binecuvântare și o urare de noroc.
Copiii merg și ei la stropit de sărbători, dar pe lângă folosirea parfumului ei spun și o poezie pentru a fi recompensați cu ouă roșii și alte bunătăți de Paște. Conform tradiției, apa este simbolul purificării încă din precreștinism, iar în multe sate a apărut obiceiul împodobitului cu ouă a fântânilor din satele populate cu nemți.
Încondeierea ouălor roşii
O altă tradiţie în ziua de Paşte este încondeierea și dăruirea ouălor roșii. Această tradiție simbolizează momentul în care Maica Domnului își plânge Fiul crucificat.
Pe vremuri, băieții din satele transilvănene împodobeau brazii cu panglici colorate în Sâmbăta Patimilor, iar seara, tinerii mergeau în curțile fetelor cu crengi de brad înfășurate cu panglici.
Totodată, creştinii catolici obișnuiesc să lipsească abțibilduri cu iepurași, puișori sau alte elemente de Paște pe ouăle proaspet vopsite. Acest obicei a fost preluat de-a lungul anilor și de creștini-ortodocși pentru a oferi mai multă culoare sărbătorilor pascale.