Tot mai multe studii arată că poluarea aerului nu afectează doar plămânii și inima, ci poate agrava depresia, anxietatea și alte tulburări psihice, scrie Live Science. În condițiile în care aproape 99% din populația lumii respiră aer peste limitele recomandate de Organizația Mondială a Sănătății, cercetătorii avertizează că impactul asupra sănătății mintale ar putea fi o consecință majoră, dar ignorată, a crizei poluării.
Un număr tot mai mare de studii arată cum expunerea pe termen lung la poluarea aerului poate agrava depresia, anxietatea și alte probleme de sănătate mintală, ridicând noi îngrijorări cu privire la efectele ascunse ale aerului poluat. În clinici și laboratoare din întreaga lume, oamenii de știință descoperă o consecință a poluării aerului care a primit puțină atenție timp de decenii: aerul poluat nu numai că afectează plămânii și inima, ci dăunează și creierului.
Legături demonstrate de studii internaționale Studii ample efectuate în Asia, Statele Unite și Europa au stabilit o legătură între expunerea pe termen lung la poluarea aerului și un risc mai ridicat de depresie, anxietate și declin cognitiv, în timp ce studiile de laborator și pe animale sugerează posibile mecanisme care determină acest efect. Cercetările sugerează că poluarea poate crește, de asemenea, riscul de schizofrenie și tulburare bipolară, și chiar riscul de sinucidere. Amploarea problemei este uluitoare, întrucât poluarea aerului afectează aproape toată lumea de pe planetă. Aproximativ 99% din populația mondială respiră aer cu niveluri de poluare care depășesc standardele de calitate a aerului stabilite de Organizația Mondială a Sănătății, cel mai poluat aer fiind adesea întâlnit în țările cu venituri mici și medii.