Pandemia a crescut frica românilor de spital și a dus la un număr tot mai mare de copii născuți cu probleme, înainte de vreme. În România erau oricum probleme în tratarea bebelușilor prematuri, pentru că nu sunt suficiente locuri pentru ei în secțiile de terapie intensivă.
Medicii din secțiile de terapie intensivă pentru nou-născuți sunt legați de mâini și de picioare dacă nu au aparatură necesară. Viața copiilor născuți prematur depinde de un incubator. Acesta trebuie folosit din primele momente în care copilul se naște.
Adriana Dan, șeful secției Neonatologie, la Spitalul Universitar: „Aici e un ventilator nou, de un an, are mulți parametri vitali ai copilului, știm exact de ce are nevoie copilul spre deosebire de cele cu vechime de 10 ani, care încă funcționează, dar este mai puțin avansată și informațiile mai reduse despre copil.
Acesta este un incubator nou care are posibilitatea .. încălzește, umidifică, poate înregistra vocea mamei, având în vedere că sunt despărțiți, vocea mamei poate ajută tratamentului foarte complicat pe care-l facem noi”.
Diferența dintre aparatura nouă și cea veche este uriașă. Cea de ultimă generație oferă mult mai multe date despre ce simte nou- născutul, devine practic vocea lui. Din păcate, România nu are suficiente incubatoare pentru câți copii se nasc prematur.
Adriana Dan, șeful secției Neonatologie, la Spitalul Universitar: „Undeva la 400 de locuri avem, se estimează un necesar de 600 de locuri în întreagă țară și distribuția teritorială e foarte important. În zona București sunt mai multe, dar sunt zone întregi în țară unde e o singură maternitate de grad 3 pe o suprafață mare. Și noi primim cazuri, nu numai din jurul Bucureștiului, paciente din întreaga țară”.
Adriana Sima este una dintre ele. Este din Pitești și a avut probleme cu sarcina. A fost nevoită să se mute în București, cu chirie, pentru a fi aproape de o maternitate care are incubator pentru bebelușul ei. La Pitești nu există.
Adriana Sima: „De la Pitești am ajuns la Giulești și de la Giulești am fost trimisă aici cu salvarea, nu erau locuri pentru bebeluși în seara aia și m-au trimis la un spital care avea incubatoare pentru copii în cazul în care nasc. Am stat în chirie ca să fiu cât mai aproape de un spital, pentru bebeluș, mi-a fost greu, având și un băiețel acasă”.
Monica Cârstoiu, șefa secției de Obstetrică Ginecologie: „Înseamnă eforturi suplimentare atât financiare, cât și o traumă psihică, în momentul în care știi că ești despărțit de casa ta, de familia ta și trebuie să te muți în alt oraș pentru că ai risc. Dar toate aceste sacrificii le faci pentru a aduce pe lume un copil căruia să-i oferi șansele maxime”.
Adriana a luat cea mai bună decizie, chiar dacă i-a fost greu. Înainte de naștere a aflat că are și Covid-19. A născut la Spitalul Universitar din Capitală, iar acum ea și copilul sunt bine. Se pregătesc să plece acasă.
Monica Cârstoiu, șefa secției de Obstetrică Ginecologie: „A fost o victorie, iar eu am simțit asta și în operație pentru că am fost chemată în momentul în care evoluția nu a fost foarte bună. A fost o operație dificilă, cu sângerare, cu riscuri majore”.
Pandemia a crescut numărul copiilor născuți prematur
Monica Cârstoiu, șefa secției de Obstetrică Ginecologie: „Riscul acesta a fost mai mare în această pandemie pentru că au evitat controalele medicale, controalele de rutină, vizitele la medicul de familie. La Spitalul Universitar la peste 2.000 de nașteri, am asistat la o creștere de prematuri până la 14%”.
În cursul anului trecut au existat 20 de sarcini din cele peste 2200 de nașteri care s-au soldat cu feți morți.
40% dintre copiii născuți cu probleme nu primesc îngrijirile corespunzătoare în România din lipsă de aparatură. Asta înseamnă că nu au șanse să supraviețuiască. Ei ar trebui să ajungă în maternități care pot oferi îngrijiri complexe, dar locurile la ATI sunt numărate.
În compartimentul ATI de la Spitalul Universitar sunt în total 10 locuri.
Adriana Dan, șeful secției Neonatologie, la Spitalul Universitar: „Un prematur e un copil vulnerabil, se naște la 500-600 grame și ale căror funcții vitale sunt deficitare, alterate, au nevoie de suport respirator și de multe aparate care să ne spună care e starea lor”.
De-a lungul anilor, statul s-a implicat foarte puțin în salvarea acestor copii, iar gură de oxigen a venit de multe ori din donații. Îngrijirea unui nou-născut în ATI costă 1.000 de euro pe zi. Prin Planul Naţional de Rezilienţă vor fi alocate 80 de milioane de euro pentru secţiile ATI nou născuți.