Crestinii ortodocsi sunt indemnati, in Saptamana Mare, sa participe la slujbele ce se tin in toata aceasta perioada, deniile. Acestea sunt considerate si cele mai profunde slujbe crestine. Ele au aparut odata cu crestinismul si se tin si in Postul Mare al Pastilor. Deniile se tin seara, dupa ora 18.00, si se deosebesc de priveghere, tot slujbe de seara, prin faptul ca se refera numai la utrenia savarsita seara. De luni pana vineri, in ziua rastignirii, preotii rostesc rugaciuni rituale, canturi, citesc fragmente liturgice din Vechiul Testament, numite paremii.
Evangheliile sunt randuite astfel ca in fiecare zi din Saptamana Patimilor sa se citeasca o anumita Evanghelie. Slujba de denie de marti seara (ieri – n.r.) face referire la ziua de miercuri, atunci cand dumnezeiestii Parinti au hotarât sa se faca pomenire de femeia cea pacatoasa, Maria Magdalena, cea care a uns cu mir pe Domnul. Conform Evanghelistului Ioan, nu ar fi vorba despre o desfranata, ci de Maria, sora Martei, pe care Iuda o acuza de risipirea mirului.
Deniile nu sunt doar slujbe savarsite seara, pana tarziu in noapte, ci scopul lor principal este ca prin rugaciune si cantare, prin citirea Sfintei Scripturi si meditatie, prin pocainta si post, sa se alunge din suflet intunericul pacatelor, iar crestinii sa se umple de lumina cea tainica si nevazuta a prezentei lui Hristos. Cele mai importante denii sunt cele de joi si vineri seara, cunoscute si sub denumirile de denia mica si denia mare. Cea de joi seara are ca elemente specifice, citirea celor 12 Evanghelii ale patimilor si scoaterea Sfintei Cruci in mijlocul bisericii, in timp ce denia de vineri seara se deosebeste de celelalte denii prin Cantarea Prohodului si inconjurarea bisericii cu Sfantul Epitaf, cusatura sau pictura de mare frumusete care reprezinta scena punerii in mormant.