În copilăria mică, când sistemul imunitar este în construcție, un copil poate avea până la patru episoade de enteroviroză infecțioasă într-un an. Chiar dacă infecția cu enterovirusuri nu conferă imunitate, astfel de episoade devin mai rare pe măsură ce copilul crește. Cu toate acestea, nu doar bebelușii sau copiii mici pot fi afectați sever de boală în lipsa unor măsuri de îngrijire adecvate, ci și adolescenții pot dezvolta complicații în urma infecției cu un enterovirus.
Am întrebat-o pe dr. Cristina Mihăilă, medic pediatru în cadrul Hyperclinicii MedLife Titan, care sunt pașii corecți pentru îngrijirea la domiciliu a copiilor cu enteroviroză, precum și care sunt semnele și manifestările bolii în cazul cărora este necesar să fie duși la spital. Enterovirozele sunt boli infecțioase provocate de infecția cu un virus digestiv. Există peste 100 de tipuri de virusuri enterice, reprezentate cel mai frecvent prin rotavirusuri, norovirusuri, adenovirusuri,enterovirusuri, coronavirusuri sau astrovirusuri. Unele dintre ele se pot asocia cu forme respiratorii de boală (așa-numita „gripă de vară”), în timp ce altele dintre ele se pot asocia cu forme gastrointestinale sau cutanate (boala „mână-gură-picior”).
Rolul părinților și al bunicilor: să asigure mereu condiții de igienă
Aceste virusuri se răspândesc ușor în medii aglomerate și, prin urmare, apar preponderent în colectivități (grădinițe, școli, locuri de joacă etc.). Enterovirozele se transmit, în principal, pe calea mână-gură și sunt foarte contagioase, mai ales în primele zile de la debutul bolii. Cel mai frecvent sunt transmise fie prin contactul direct cu stropi de salivă sau de mucus provenind de la o persoană infectată (strănut, vorbire, respirație), fie în urma folosirii toaletei și prin nespălarea (corectă) a mâinilor ori prin contactul cu obiecte contaminate sau fructi si legume nespalate.