Copiii finlandezi de azi vor fi intr-o zi profesionistii cei mai bine pregatiti din lume. Nu o spun astrele, ci date obiective: din anul 2000, cand OECD a inceput sa elaboreze raportul PISA – Programul pentru evaluarea internationala a elevilor – Finlanda a ocupat primele locuri ale podiumului in Europa, datorita nivelului excelent al educatiei sale.
Doar 8% dintre elevii finlandezi nu termina studiile obligatorii, fata de 30% din elevii spanioli sau 50% dintre cei romani care nu iau bacalaureatul, noteaza ziarul ABC, citat de Agerpres. Pentru a gasi cheia succesului finlandez, Javier Melgarejo, psiholog si fost director la colegiul Claret din Barcelona, a studiat acest sistem de invatamant timp de zece ani.
Prima lui surpriza a fost sa afle ca pana la varsta de 4-5 ani, mai putin de jumatate din copiii finlandezi merg la gradinita si nu incep scoala pana la 7 ani. Totusi, dupa doi ani punctajul lor este mai mare decat al celorlalti copii din tarile studiate de OECD. In primii sase ani de scoala primara, la majoritatea materiilor elevii au singur invatator, care are grija ca nimeni sa nu fie exclus. Este un mod de a le intari stabilitatea emotionala si siguranta de sine. In primii cinci ani nu exista note, doar calificative. Nu se cauta impulsionarea competentei si nici comparatiile intre elevi.
Invata mai putin, dar ies mai destepti
Invatamantul gratuit de la varsta prescolara si pana la universitate include sali de clasa, bufet, carti, manuale si alte materiale scolare, care sunt platite doar in caz de pierdere. Programul incepe la orele 8.30-9 dimineata pana la 15.00 dupa-amiaza, cu o pauza de masa intre orele 12-12.30. In total sunt 608 ore de curs la scoala primara, fata de 875 de ore in Spania si cam tot atatea in Romania, cu teme pentru acasa care nu sunt excesive.
Cum pot obtine rezultate atat de bune? „Succesul finlandez se datoreaza imbinarii a trei elemente: familia, scoala si resursele socio-culturale (biblioteci, activitati de recreere, film), asigura Melgarejo. Cele trei elemente sunt strans legate si functioneaza in mod coordonat.
„In Finlanda, 80% din familii merg la biblioteca la sfarsitul saptamanii”, spune psihologul catalan, potrivit caruia stimularea lecturii acasa este fundamentala. Sistemul social finlandez contribuie prin numeroase ajutoare oficiale acordate familiilor care isi pot coordona programul de munca cu cresterea copiiilor. In Finlanda exista o mostenire culturala luterana a responsabilitatii bazate pe disciplina si efort, stimulata si de mediul climatic care ii obliga sa ramana in casa in perioada rece. Este totusi un punct comun cu alte tari vecine, precum Suedia sau Danemarca, mai avansate economic, dar care figureaza cateva locuri mai jos in clasamentul PISA.
Finlandezii considera ca tezaurul unei natiuni sunt copiii
„Nu variabilele socio-economice sunt cele determinante”, adauga Melgarejo. Deosebirea sta in calificarea profesorilor, mai ales la cursurile primare. „Finlandezii considera ca tezaurul unei natiuni sunt copiii, iar pentru educatia lor recurg la cel mai buni profesionisti din tara”, spune psihologul catalan. Cei mai buni docenti predau la cursurile primare unde se deprind elementele fundamentale care vor sta la baza educatiei viitoare. Se considera ca la varsta de 7 ani copilul este intr-o faza manevrabila, cand se realizeaza conexiunile mentale fundamentale care ii vor structura intreaga viata. Este esentiala selectionarea celor care il vor calauzi in acest proces. Pentru a fi invatator este nevoie de o medie buna la bacalaureat si de o mare doza de sensibilitate sociala (participare activa, voluntariat etc.).
Admiterea la facultate, cel mai dur examen
Fiecare universitate isi selecteaza candidatii printr-un interviu pentru a estima capacitatea de comunicare si de empatie. Se cere rezumatul unei lecturi dintr-o carte, explicarea unei teme in fata clasei, o demonstratie de aptitudini artistice, o proba de matematica si alte aptitudini tehnologice. „Este cel mai greu examen din tara”, asigura Melgarejo. Procesul de selectie pretinde candidatului diplome si perioade practice. Nu intamplator profesorii sunt bine apreciati social in Finlanda. „Este o onoare sa fii invatator la scoala primara”, spune el. Finlanda aloca intre 11 si 12% din bugetul statului si primariilor pentru a finanta modelul sau. Este o politica inteligenta care da roade, fara presiuni precum in Coreea sau Japonia, alte tari situate pe primele locuri in PISA.
Ziarul de Iasi