Un copil român din trei este sărac, deşi provine din familie în care părinţii muncesc, fenomenul afectând şi unu din cinci copii din gospodării în care adulţii lucrează mai mult de 80 la sută din timpul activ, se arată în Strategia naţională pentru protecţia şi promovarea drepturilor copilului.
„România înregistrează pentru ambii indicatori cele mai ridicate rate ale sărăciei la nivel european. Rata sărăciei copiilor din gospodării în care adulţii muncesc a crescut de la 29,1 la sută în 2007 la 32,6 la sută în 2012. Rata sărăciei copiilor din gospodării cu o intensitate a muncii foarte ridicată a scăzut uşor, de la 18,9 la sută în 2007 la 17,3 la sută în 2012. Aproape unul din zece copii trăieşte în gospodării fără locuri de muncă”, se arată în Strategia aprobată de Guvern în decembrie 2014 şi publicată joi în Monitorul Oficial.
Riscul de sărăcie relativă în rândul adulţilor care lucrează şi au copii în întreţinere este mai mult decât dublu în România faţă de UE27: 23,4 la sută, faţă de 11,5 la sută în 2012. În acelaşi an, rata privării materiale severe era în România de 29,9 la sută, faţă de 10,3 la sută în UE27, potrivit datelor prezentate în Strategie.
„Prin natura lui, indicatorul măsoară lipsa unor resurse de bază, care afectează copiii români în mare măsură. Dacă, în medie, la nivel UE, deprivarea materială afectează în ponderi apropiate copiii şi adulţii (11,7 la sută pentru populaţia sub 18 ani şi 10,3 la sută pentru cea între 18 şi 64 de ani), copiii români suferă mult mai accentuat de deprivare materială severă decât adulţii (37,9 la sută faţă de 27,9 la sută)”, se arată în documentul citat.
În total, 52,2 la sută dintre copiii români se află în risc de sărăcie sau excluziune socială, fiind al doilea cel mai ridicat nivel din UE27, după Bulgaria. De asemenea, în România se înregistrează una dintre cele mai ridicate diferenţe din Europa între nivelul riscului în cazul copiilor şi cel înregistrat pe ansamblul populaţiei (41,7 la sută în 2012).