Vinerea Mare este ultima vineri din Postul Paștelui. Se mai numește Vinerea Patimilor sau Vinerea Seacă. E zi de post negru.
În Vinerea Mare, moartea Mântuitorului deschide un timp al haosului și al întunericului în care oamenii rămân fără protecție divină. Vinerea Marea echivalează cu 12 vineri. În Vinerea Mare nu se ară, nu se seamănă şi nu se sădesc pomi. Nimic din ce se sădește în această zi, nu va rodi.
Femeile nu au voie să coacă, să coasă, să ţeasă, să spele rufe sau să toarcă. Există credinţa că dacă cineva se încumetă a coace în această zi face mare păcat, iar coptura nu este mâncată nici măcar de peşti. Despre oamenii care nu lucrau în Vinerea Mare se credea că nu vor avea dureri de cap şi vor avea noroc până la sărbătoarea următoare. În comunităţile tradiţionale, se considera că Vinerea Mare, odată cu moartea Mântuitorului, deschide un timp al haosului şi întunericului, oamenii rămânând fără protecţie divină.
Cine face rău în Vinerea Mare, se spune că-l va primi înzecit înapoi. În unele zone ale ţării se afumă cu tămâie pomii şi casele pentru a le feri de animale sălbatice, de trăsnete, boli şi dăunători. Există tradiţia că dacă plouă va fi un an îmbelşugat, iar dacă nu, va fi mare sărăcie tot anul. Tot în această zi nu se mănâncă urzici, existând credinţa că Iisus a fost bătut cu un mănunchi de urzici.
În Vinerea Mare, dimineaţa, înainte de răsăritul soarelui, oamenii alergau desculţi prin rouă sau se scăldau tainic în ape curgătoare: se crede că cel care se cufundă de trei ori în apă rece în Vinerea Seacă va fi sănătos şi va avea noroc tot anul. Sunt băi purificatoare în vederea întâmpinării Sâmbetei Învierii. Tradiţia este păstrată şi acum în toată ţara.
Continuarea pe dc news