Ziua Europei 2021. Ce evenimente au loc în al doilea an al pandemiei

Ziua Europei este marcată în fiecare an la data de 9 mai și se dorește a fi o zi în care cetățenii Uniunii Europene să simtă că fac parte dintr-o mare familie ce împărtășește aceleași valori. România s-a alăturat și ea acestei familii în 2007, iar beneficiile sunt incontestabile.

9 mai este o zi în care europenii sunt invitați să reflecteze, în egală măsură, și la șansa pe care o au de a trăi în cea mai lungă perioadă de pace din istorie. În 2021 se împlinesc 76 de ani de la încheierea ultimului mare război de pe continentul european, însă 9 mai găsește omenirea, pentru al doilea an la rând, prinsă într-o altfel de luptă, cu un dușman invizibil: războiul cu pandemia.

În fiecare an, la 9 mai, este marcată, așadar, Ziua Europei, o zi ce sărbătoreşte pacea şi unitatea în Europa. Decizia privind instituirea Zilei Europei a fost luată în 1985, în cadrul Consiliului European de la Milano.

De ce a fost aleasă data de 9 mai pentru Ziua Europei

Data de 9 mai este ziua istorică în care a fost pronunţată „Declaraţia Schuman”.  Într-un discurs ţinut la Paris în 1950, ministrul de atunci al afacerilor externe, Robert Schuman, propunea plasarea producţiei de cărbune şi oţel sub controlul unei autorităţi comune.

Practic, ministrul francez a propus crearea unei instituţii europene supranaţionale, însărcinate cu gestionarea industriei cărbunelui şi oţelului, sector care constituia, la vremea respectivă, baza întregii puteri militare. Ţările la adresa cărora a fost lansat apelul aproape se distruseseră reciproc într-un conflict ce a lăsat în urma sa pagube materiale imense şi un sentiment de dezolare.

Propunerea lui Robert Schuman este considerată a fi piatra de temelie a Uniunii Europene.

„Guvernul francez propune plasarea întregii producţii franco-germane de cărbune şi oţel sub o Înaltă Autoritate comună, în cadrul unei organizaţii deschise participării celorlalte state ale Europei. Punerea în comun a producţiei de cărbune şi de fier va asigura imediat stabilirea unor baze comune pentru dezvoltarea economică, prima etapă a Federaţiei europene, şi va schimba destinul regiunilor în care de mult timp se fabrică arme de război, ale căror victime au şi fost în mod constant. Solidaritatea de producţie care va fi astfel creată va face ca un război între Franţa şi Germania să devină nu numai de neimaginat, dar să şi fie imposibil din punct de vedere material. Edificarea acestei puternice unităţi de producţie, deschisă tuturor statelor care vor dori să participe, va avea drept rezultat faptul că va furniza, în aceleaşi condiţii, tuturor statelor pe care le va reuni elementele fundamentale ale producţiei industriale, creând astfel fundamentele reale ale unificării lor economice”, sublinia în discursul său, Robert Schuman, scrie Agerpres.

Pașii care au dus către Uniunea Europeană

În acest context, la 18 aprilie 1951, a fost semnat Tratatul de la Paris, care instituia Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului (CECO) între Germania, Franţa, Belgia, Italia, Luxemburg şi Ţările de Jos.

La 25 martie 1957, aceste state au semnat Tratatele de la Roma, care instituiau Comunitatea Economică Europeană (CEE) şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice (CEEA, astăzi EURATOM). Atât Tratatul de la Roma, cât şi Tratatul CEEA au intrat în vigoare la 1 ianuarie 1958.

De-a lungul timpului, acestui amplu proiect i s-au alăturat încă 22 de state europene: Irlanda, Marea Britanie şi Danemarca (1973), Grecia (1981), Spania şi Portugalia (1986), Suedia, Austria şi Finlanda (1995), Cehia, Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Slovacia, Slovenia, Polonia şi Ungaria (2004), Bulgaria şi România (2007) şi Croaţia (2013), ceea ce a dus la crearea unei imense pieţe unice (denumită şi piaţa internă).

Astfel, ceea ce a început ca o uniune pur economică a evoluat treptat, devenind o organizaţie care acţionează în numeroase domenii de politică, de la schimbări climatice, protecţia mediului şi sănătate, la relaţii externe, securitate, justiţie şi migraţie. Această schimbare s-a reflectat în modificarea numelui Comunităţii Economice Europene (CEE), care a devenit Uniunea Europeană (UE), prin intrarea în vigoare, la 1 noiembrie 1993, a Tratatului privind Uniunea Europeană (Tratatul de la Maastricht). Documentul reprezintă actul constitutiv al Uniunii Europene.

De la 1 decembrie 2009 funcționarea  Uniunii Europene este reglementată de Tratatul de la Lisabona, care, pornit la sfârșitul anului 2001 cu ambiția de a fi un fel de Constituție a Uniunii Europene,  în final a modificat Tratatul privind Uniunea Europeană și Tratatul de instituire a Comunității Europene.

Un alt jalon important este data de 31 ianuarie 2020, când Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord a devenit primul stat care a părăsit Uniunea Europeană.

Cine a fost Robert Schuman

Robert Schuman s-a născut în 1886 în Luxemburg, dar a devenit cetăţean german când regiunea în care locuia a fost anexată de Germania. În 1919, după Primul Război Mondial, a devenit şi cetăţean francez, când regiunile Alsacia şi Lorena au fost restituite Franţei.

A studiat economia, dreptul, filosofia politică, teologia şi statistica la universităţile din Bonn, Berlin, Munchen şi Strasbourg, înainte de Primul Război Mondial. Nu s-a putut înrola în armată din motive medicale, dar a devenit activ în spaţiul politic, urmând să îşi înceapă cariera de după război ca membru al Parlamentului Francez.

În 1939, la începutul celui de-al Doilea Război Mondial, Schuman a devenit ministru adjunct în guvernul francez. A fost un membru activ al Rezistenţei franceze din timpul războiului, reuşind cu greu să scape de deportarea în lagărul de concentrare de la Dachau din Bavaria. A rămas ascuns timp de trei ani în zona „liberă” a Franţei, fiind dat în urmărire contra unei sume de 100.000 de mărci. De asemenea, a refuzat invitaţia generalului de Gaulle, aflat în exil în Anglia, dorind să rămână împreună cu francezii ocupaţi de nazişti.

După război, Schuman a ocupat o serie de funcţii cu nivel înalt, devenind pe rând ministru al finanţelor, prim-ministru, ministrul afacerilor externe şi ministru al justiţiei. A fost unul dintre cei mai importanţi negociatori în ceea ce priveşte crearea unor tratate şi iniţiative precum Planul Marshall – primul plan de reconstrucţie a Europei conceput de SUA, Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) şi Consiliul Europei – cea mai mare organizaţie în materie de drepturi ale omului de pe continent. Astfel, Schuman punea treptat baza unificării Europei.

Una dintre cele mai mari dorinţe ale lui Schuman a fost ca războiul să devină „nu doar de neconceput, ci practic imposibil”, având să îşi facă simţite gândurile prin declaraţia care îi poartă numele, în care le-a propus Germaniei şi celorlalte state europene să conlucreze pentru unificarea intereselor economice.

În 1958, Schuman a devenit primul preşedinte al instituţiei care a precedat Parlamentul European, organismul cu puteri legislative al UE. După ce şi-a părăsit funcţia, Parlamentul i-a acordat titlul de „părinte al Europei”, iar ziua în care a prezentat faimoasa declaraţie a fost declarată „Ziua Europei”. De altfel, pentru a onora munca de pionierat în ceea ce priveşte visul Europei Unite, zona din Bruxelles unde îşi au sediul mai multe instituţii ale Uniunii Europene îi poartă numele.

Evenimente de Ziua Europei 2021

În 2020 s-au împlinit 70 de ani de la declaraţia istorică a lui Robert Schuman. Izbucnirea pandemiei de COVID-19 a determinat instituţiile europene să sărbătorească această zi printr-o serie de activităţi online şi să aducă un omagiu europenilor care au dat dovadă de solidaritate şi au ajutat Uniunea Europeană să treacă de această criză sanitară.

După un an de zile, în 2021, există același context al pandemiei, dar datele sunt mult schimbate, iar marea diferență este că acum există vaccinuri și speranță că viața se va apropia de cursul normal.

Pentru România, data de 9 mai are o triplă semnificație: este Ziua Europei, este ziua încheierii Războiului al II-lea Mondial, dar și Ziua Independenței.

În 2021, de Ziua Europei, instituţiile Uniunii Europene propun cetăţenilor europeni – şi nu numai – o serie de evenimente online prin care aceştia pot afla mai multe despre UE. Adresa portalului dedicat acestei zile este https://europeday.europa.eu/, unde pot fi găsite informaţii despre Parlament, Comisia Europeană şi alte instituţii UE, cât şi despre activităţile organizate pe cuprinsul UE şi în lumea întreagă.

Spaţiul virtual permite vizitatorilor să joace jocuri online, să vizioneze videoclipuri şi să-şi testeze cunoştinţele despre UE în general, precum şi pe teme legate de tranziţia către Europa verde şi digitală. Totodată, utilizatorii pot participa la dezbateri pe teme europene şi pot explora evenimente online.

La începutul acestui an a avut loc lansarea Conferinţei privind viitorul Europei, care pornește de la premisa că este nevoie de schimbare, într-un context cu noi provocări. Duminică, la Strasbourg, are loc ceremonia de inaugurare a Conferinţei privind viitorul Europei, ce le va permite cetăţenilor europeni să îşi împărtăşească ideile pentru a contribui la conturarea viitorului Europei. Cei interesați pot intra pe platforma multilingvă a Conferinţei privind viitorul Europei accesând https://futureu.europa.eu/.

Continuarea pe Digi 24

PULSUL ZILEI

Cine sunt românii care vor scăpa de impozitul pe maşină. Proiect de lege, discutat în Parlament

Românii care deţin o singură maşină personală ar putea fi scutiţi de plata impozitului pentru acest vehicul. Cei care au mai multe automobile pe numele lor vor putea alege pentru care dintre maşini nu vrea să plătească impozit. Cel...

Mai mulți bani pentru părinții care se întorc la muncă înainte de vreme. Ce schimbări pregătește Guvernul

Bani în plus, pentru părinții care se întorc mai repede la serviciu din concediul de creştere şi îngrijire a copilului. Guvernul propune ca ei să primească și salariul, și indemnizația de creștere a celui mic, încă trei sau șase...

Românii care vor plăti impozit pe casă de 5 ori mai mare din 2027

La nici un an de la dublarea taxelor pe proprietate, Noul Guvern vrea impozite şi mai mari pentru locuinţe. Am putea fi taxaţi în funcţie de valoarea de piaţă a imobilului, nu doar după suprafață și zonă, ca acum....

Postul intermitent pentru începători: ce este, cum se face corect și cine ar trebui să-l evite

Postul intermitent (intermittent fasting) a devenit una dintre cele mai populare strategii de nutriție din ultimii ani, fiind promovat ca o soluție rapidă pentru scăderea în greutate și chiar ca o metodă promițătoare de prelungire a vieții. Cu toate...

Şapte măsuri „urgente” anunţate de Guvern după atacurile din şcolile din Bistriţa şi Piteşti

Guvernul anunţă, vineri, măsurile care au fost decise în urma şedinţei de lucru pentru siguranţa în şcoli, printre acestea aflându-se întărirea pazei la intrare şi în incinta şcolilor, un mecanism de reacţie rapidă, creşterea numărului de consilieri psihologici, dar...

COPIII DE AZI, PROVOCĂRILE DE MÂINE. CUM SĂ COOPERĂM? O NOUĂ EDIȚIE A EMISIUNII SĂNĂTATE PENTRU TOȚI – VIDEO

Cum vorbim cu cei mici despre emoțiile lor? Cum construim o relație în care să aibă curajul să ne spună ce îi doare? Unde se termină tachinarea și unde începe bullyingul? Și, mai ales, cum îi putem ajuta fără...

Marș ecologic organizat de elevii Școlii Gimnaziale „Petru Rareș” din Hârlău – FOTO

Elevii și cadrele didactice de la Școala Gimnazială „Petru Rareș” din Hârlău au participat vineri, 23 octombrie, la un marș ecologic organizat în cadrul programului național „Săptămâna Verde”. Acțiunea, intitulată „Nouă ne pasă – Salvați natura!”, a avut ca scop...

Esplanada din Pașcani, zonă periculoasă? Primarul nu știe

Esplanada din Pașcani pare să fie o zonă  din ce în ce mai periculoasă, mai ales pentru tineri și oameni în vârstă. Cel puțin așa reiese din sutele de comentarii de pe rețelele de socializare postate in ultimele zile...

De ce nu sunt date în folosință bazinul de înot și noul cimitir

Bazinul de înot si noul cimitir al municipiului Pașcani nu vor fi date in folosință cel mai probabil pana la sfârșitul acestui an. Cel puțin așa reiese din motivele expuse de primarul municipiului, Marius Pintilie, dar care sunt greu...

Ședință importantă la sfârșitul lunii. Soarta vechiului cimitir și a Spitalului CF  – DOC

Legislativul pășcănean este convocat in ședință ordinară pe 29 octombrie, de la ora 10:00. Pe ordinea de zi sunt 13 proiecte de hotărâre, 11 dintre ele inițiate de primarul, Marius Pintilie, unul de consilierul, Vlad Macovei și un proiect propus...
Paşcani
nori împrăștiați
14.9 ° C
14.9 °
14.9 °
77%
1.5m/s
0%
S
15 °
D
17 °
lun
14 °
mar
12 °
mie
12 °

Niciun articol afișat