Ziua Zonelor Umede este marcată prin manifestări anuale care se desfăşoară în 2 februarie – dată în care a fost semnată în 1971 la Ramsar, în Iran, “Convenția asupra Zonelor Umede de Importanţă Internaţională, în special ca habitat pentru păsările acvatice”. Scopul tratatului este a asigura cadrul cooperării internaţionale în vederea conservării habitatelor din zonele umede şi utilizării raţionale a resurselor oferite de acestea. Convenția a intrat în vigoare în anul 1975, în prezent sunt 157 de state semnatare cu 1702 situri Ramsar ce ocupă o suprafaţă de 152,98 milioane hectare. Romania a aderat la Convenția Ramsar prin Legea nr. 5 / 1991.
Zonele umede sunt întinderi de bălţi, mlaştini, turbării, de ape naturale sau artificiale, permanente sau temporare, unde apa este stătătoare sau curgătoare, dulce, salmastră sau sărată, inclusiv întinderi de apă marină a căror adâncime la reflux nu depăşeşte 6 m.
Sistemul Hidrotehnic Independent Pașcani, amplasat partea de nord-est a Moldovei, având în administrare 372 km cursuri de apă, majoritatea afluenți ai Siretului, precum şi cursul acestuia pe teritoriul gospodărit.
Pe teritoriul administrat de Sistemul Hidrotehnic Independent Pașcani nu au fost declarate Situri Ramsar, dar cursul râului Siret, în zonele cu diversitate biologică mare, a fost declarat sit de importanţă comunitară (SCI) şi arie de protecţie specială avifaunistică (SPA). Majoritatea speciilor care constituie obiectivele de conservare ale celor două categorii de arii Natura 2000 sunt specii care utilizează habitate de zone umede.
Aria de protecţie specială avifaunistică ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu are o suprafaţă de 10.455ha şi a fost desemnată prin H.G. nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, modificată şi completată de H.G. nr. 971/2011. Acest sit Natura 2000 a fost instituit ca urmare a identificării unui număr de 26 specii cuprinse în Anexa 1 a Directivei Parlamentului European şi a Consiliului 2009/147/EC privind conservarea păsărilor sălbatice, adoptată în decembrie 2009. Pe suprafaţa în care s-a instituit regimul de ariei protejată au fost semnalate şi 19 specii de păsări cu migraţiune regulată.
ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu se întinde pe teritoriul a trei judeţe Neamţ (52 %), Iaşi (31 %) şi Bacău (17 %). Habitatele caracteristice zonelor umede ocupă 19 % din suprafaţa ariei circa 1986,45 ha. Acest sit are legături funcţionale determinate de situarea pe cursului râului Siret – principalul coridor de migraţie est-carpatic cu siturile, ROSPA0063 – Lacurile de Acumulare Buhuşi-Bacău-Bereşti şi ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior.
Dintre păsările care cuibăresc în aria de protecţie avifaunistică menţionăm specii rare cum sunt buhaiul de baltă (Botaurus stellaris), barza neagră (Ciconia nigra) şi stârcul de noapte (Nycticorax nycticorax) iar dintre cele cu migraţie regulată raţa cu cap castaniu (Aythya ferina), corcodel cu gât roşu (Podiceps grisegena) şi fluierar cu picioare verzi (Tringa nebularia).
ROSCI 0378 Râul Siret între Paşcani şi Roman a fostdesemnat prin Ordinul nr. 2387/2011 al Ministrului Mediului şi Pădurilor, pentru modificarea şi completarea Ordinului Ministrului Mediului şi Dezvoltării Durabile nr. 1964/2007, privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România. Acest sit Natura 2000 are o suprafaţă de 3711 ha şi are ca obiective de conservare 9 specii de faună de interes comunitar, enumerate în Anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE(Directiva referitoare la conservarea habitatelor naturale și a florei și faunei sălbatice) – dintre acestea 7 specii sunt caracteristice habitatelor din zonele umede: vidra(Lutra lutra); triton cu creastă(Triturus cristatus); izvorașul cu burtă roșie(Bombina bombina), izvorașul cu burtă galbenă(Bombina variegata); ţestoasa europeană de apă(Emys orbicularis); zvârlugă (Cobitis taenia) și boarța(Rhodeus sericeus amarus). Situl se întinde pe teritoriul județelor Iaşi (39 %) şi Neamţ (61 %), iar habitatele de zone umede caracteristice regiunii biogeografică continentală ocupă 29 % (1076.19 ha) din suprafaţa ariei naturale protejate.
Vegetaţia naturală din luncă sunt zăvoaiele care bordează cursul apei fiind alcătuite, în principal, din plopi și sălcii (Populus alba, P. nigra, Salix alba). Stratul arborescent este bietajat, etajul superior de 20-25 m este constituit din plop argintiu,plop negru, frasin, iar etajul inferior de 15-18 m este din salcie albă, răchită,arin negru,arin alb. Stratul arbustiv dezvoltat şi dens cuprinde răchită roşie, salcie mirositoare, salcie de nisipuri,lemn câinesc, cruşin,sânger,călin,porumbar,păducel. Tot aici ca liane se întâlnesc viţă sălbatică,hamei și curpen de pădure. Aceste habitate sunt caracteristice zonelor umede, nu au importanță economică mare din punct de vedere al exploatării materialului lemnos. Aceste zone sunt extrem de importante pentru protecția malurilor și atenuarea viiturilor. De asemeni suprafețele ocupate de zăvoaie oferă condiții favorabile unui număr mare de specii de faună.
Vegetaţia din albia minoră este formată din plante higrofile si hidrofile prezente în zonele umede. Speciile reprezentative sunt Carex riparia (rogoz), Scirpus lacustris (pipirig mare), Phragmites communis (trestie), Alisma plantago (limba broaştei), Sagittaria sagittifolia (săgeata apei), Potamogeton natans (broscăriţa).
Sistemul Hidrotehnic Independent Pașcani administrează, parțial, cursul de apă al râului Moldova într-o zonă declarată sit de importanță comunitară ROSCI0363prin Ordinul nr. 2387/2011 al ministrului mediului şi pădurilor, pentru modificarea şi completarea Ordinului ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1964/2007, privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România. Pe teritoriul acestei arii naturale protejate au fost identificate 10 specii de faună de interes comunitar dintre care 9 taxoni utilizează habitatele din zonele umede: vidra(Lutra lutra); triton cu creastă(Triturus cristatus); izvorașul cu burtă roșie(Bombina bombina), izvorașul cu burtă galbenă(Bombina variegata); zvârlugă (Cobitis taenia), boarța(Rhodeus sericeus amarus), dunarinţa (Sabanejewia aurata), petrocul (Gobio uranoscopus)și mreana vânătă (Barbus meridionalis). Situl cuprinde suprafețe situate în județele Suceava (14%), Iași (54 %) și Neamț (32 %). Habitatele caracteristice zonelor umede ocupă în cadrul acestui sit un procent de 34 % (1093,10 ha). În lunca Moldovei sunt prezente zăvoaie care cuprind plop alb (Poppulus alba), răchită (Salix fragilis) și subarboret de cătină albă (Hippophae rhamnoides). În zonele mlăștinoase sunt prezente specii ca papura (Typha sp.), rogozul (Carex sp.), piciorul cocoșului (Ranunculus sp.), broscăriţă (Potamogeton sp.), mătasea broaştei (Spirogyra sp.), trestia (Phragmites communis), lintiţa (Lemna trisulca), troscotul de baltă (Polygonum amphibium), săgeata apei (Sagittaria sagittifolia), luminița de seară (Oenothera biennis).