Pe 15 ianuarie se sărbătorește în România Ziua Culturii Naționale, dată aleasă și pentru celebrarea lui Mihai Eminescu. Poetul național al românilor s-a născut la 15 ianuarie 1850. În fiecare an, de ziua Culturii se organizează manifestări în toată țara. În acest an, Ministerul Culturii finanțează un număr de 23 de proiecte și acțiuni culturale, pentru care a fost alocată suma de 500.000 lei.
Ziua Culturii Naţionale a fost marcată pentru prima dată la 15 ianuarie 2011. Cu un an înainte, parlamentul a adoptat un proiect de lege prin care ziua de naştere a lui Mihai Eminescu a devenit Ziua Culturii Naţionale, act normativ ce a întrunit 175 de voturi favorabile, unul împotrivă şi două abţineri. Decretul pentru promulgarea Legii privind declararea zilei de 15 ianuarie ca fiind Ziua Culturii Naţionale a fost semnat la 6 decembrie 2010, iar Legea nr. 238 din 7 decembrie 2010 a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 831 din 13 decembrie 2010.
Ministerul Culturii organizează în data de 15 ianuarie, începând cu ora 19.00, alături de Teatrul Național „I.L. Caragiale” București, Opera Națională București și Teatrul Național „Mihai Eminescu” din Chișinău, un eveniment care va aduce pe scena TNB artiști de seamă ai instituțiilor menționate, precum Diana Decuseară, Ghenadie Gâlcă, Iurie Focșa, Aliona Triboi, Oana Pellea, Mariana Mihuț, Maia Morgenstern, Horațiu Mălăele, soprana Teodora Gheorghiu, mezzosoprana Ruxandra Donose, tenorul Daniel Magdal sau baritonul Iordache Basalic.
„Avem o datorie sacră. Aceea de a ne onora personalitățile, operele de artă și patrimoniul național. Îi încurajez pe români, de la cei mai tineri până la cei mai vârstnici, să continue să își respecte istoria, identitatea națională și tradițiile, pentru că acestea reprezintă singura carte de vizită care nu își va pierde nicicând valoarea. La mulți ani!”, a declarat Ministrul Culturii, Lucian Romașcanu.
Programul include și proiecția a două filme care prezintă istoria Teatrului Național din Chișinău și pe cea a Operei Naționale București (ambele instituții aflându-se în an centenar), un recital de poezii ale lui Mihai Eminescu și un concert al Orchestrei ONB. De asemenea, în foaierul TNB va avea loc o expoziție de artă, prin implicarea ArtSafari, printre lucrările expuse regăsindu-se opere ale marilor pictori Nicolae Tonitza și Nicolae Grigorescu.
15 ianuarie, Ziua Culturii Naționale și în Republica Moldova
Ziua Culturii Naţionale este marcată şi în alte ţări europene, cu acest prilej fiind omagiaţi oameni de cultură remarcabili, reprezentativi pentru fiecare stat în parte. În Spania, Ziua Culturii este marcată la data morţii lui Miguel de Cervantes, iar în Portugalia, în ziua în care s-a născut poetul Luis de Camoes.
Ziua de naştere a lui Mihai Eminescu a devenit Ziua Culturii Naţionale şi în Republica Moldova, în urma hotărârii autorităţilor acestei ţări.
15 ianuarie, ziua de naștere a lui Mihai Eminescu
Mihai Eminescu s-a născut la 15 ianuarie 1850, la Botoşani. A fost poet, prozator, dramaturg şi jurnalist, socotit de critica literară postumă drept cea mai importantă voce poetică din literatura română. Avea o bună educaţie filosofică, opera sa poetică fiind influenţată de marile sisteme filosofice ale epocii sale, de filosofia antică – de la Heraclit la Platon, de marile sisteme de gândire ale romantismului, de teoriile lui Arthur Schopenhauer, Immanuel Kant şi de teoriile lui Georg Wilhelm Friedrich Hegel.
A fost activ în societatea ”Junimea” şi a lucrat ca redactor la ziarul „Timpul”. A publicat primul său poem la vârsta de 16 ani, iar la 19 ani a plecat să studieze la Viena. Deşi a trăit doar 39 de ani, a lăsat posterităţii o amplă creaţie literară – poezii, proză, dramaturgie – şi publicistică. Manuscrisele lui Mihai Eminescu, adunate în 46 de volume (aproximativ 14.000 de file), au fost dăruite Academiei Române de Titu Maiorescu, în 25 ianuarie 1902.
Eminescu a murit la 15 iunie 1889, la Bucureşti. A fost ales, post-mortem (28 octombrie 1948), membru al Academiei Române.
Criticul literar Titu Maiorescu, mentorul ”Junimii”, scria în studiul „Eminescu şi poeziile lui”, publicat în 1989: ”Pe cât se poate omeneşte prevedea, literatura poetică română va începe secolul al XX-lea sub auspiciile geniului lui şi forma limbei naţionale, care şi-a găsit în poetul Eminescu cea mai frumoasă înfăptuire până astăzi, va fi punctul de plecare pentru toată dezvoltarea viitoare a veşmântului cugetării româneşti”.
În cartea dedicată vieţii lui Mihai Eminescu, George Călinescu afirma: ”Astfel se stinse în al optulea lustru de viaţă cel mai mare poet pe care l-a ivit şi-l va ivi vreodată, poate, pământul românesc. Ape vor seca în albie şi peste locul îngropării sale va răsări pădure sau cetate, şi câte o stea va veşteji pe cer în depărtări, până când acest pământ să-şi strângă toate sevele şi să le ridice în ţeava subţire a altui crin de tăria parfumurilor sale”, potrivit volumului „Viaţa lui Mihai Eminescu”, Editura pentru Literatură, 1964.
Critic literar şi eminescolog, Zoe Dumitrescu Buşulenga (devenită ulterior Maica Benedicta) nota, potrivit Agerpres, despre poetul naţional: „Căutător de absolut în viaţă, în gândire şi creaţie, Eminescu s-a desfăşurat cu cele mai înalte registre ale cunoaşterii, compensând gravele imperfecţiuni ale realului prin care se simţea închis de necesitate. Şi în căutările lui înfrigurate, a pendulat el, liricul admirabil, ‘între filosofii’, s-a cufundat în mituri, a încercat să pătrundă în ştiinţă, cercetând necontenit căile ce duc spre frumuseţi şi adevăruri supreme”.
sursa Știrea de Iași