Niciun lipovean din Târgu Frumos nu o să-ţi spună câţi bani face într-un an, de frica impozitelor. Niciunul n-a plecat la muncă în străinătate, trăind de cinci generaţii doar din zarzavaturi. Plăcuţa „marfă de Târgu Frumos” inspiră încredere, dar şi-acolo se folosesc substanţe chimice.
Atraşi de mirajul fondurilor europene, sute de lipoveni din Târgu Frumos s-au asociat pentru a întocmi proiecte de dezvoltare. Condiţiile impuse de UE i-au făcut însă să renunţe, dar legumicultorii au înţeles că doar uniţi în asociaţie pot negocia cu marile reţele de retail, pentru a livra cantităţi mari.
Au renunţat la banii europeni
Ideea asocierii le-a venit legumicultorilor de la Târgu Frumos după ce au văzut, la televizor, cum asociaţiile profesionale din ţară negociază de pe poziţii egale cu principalii reteileri, inclusiv cu supermarketurile. Mai mult, o Asociaţie a legumicultorilor are posibilitatea să acceseze fonduri europene pentru dezvoltare, iar lipovenii de la Târgu Frumos voiau şi ei bani pentru a-şi dezvolta serele şi solariile.
„A fost aşa, o vâltoare. Proiectul a rămas baltă când am văzut mai bine ce se întâmplă. Trebuia să amanetăm tot ca să putem plăti. Ar fi trebuit să construim din banii noştri, urmând ca sumele să fie rambursate. Am văzut însă la alte asociaţii că multe cheltuieli au fost declarate neeligibile. Mulţi au falimentat pentru că nu au avut forţă financiară”, explică Eugen Feodorov, directorul executiv al Asociaţiei producătorilor de legume.
De la ARO la NISSAN
La Târgu Frumos trăiesc 700 de familii de ruşi lipoveni care se ocupă, în totalitate, cu legumicultura. Păstrează secret sumele câştigate, atât de teama Fiscului, cât şi a concurenţei. Primarul Ionel Vatamanu îi dă însă de gol. „Sunt conştiincioşi şi îşi plătesc taxele şi impozitele locale fără absolut nicio constrângere. Nu ştiu cât câştigă, dar sunt familii pe care le vedeai acum câţiva ani mergând spre sere cu ARO sau cu IMS, acum merg cu Patrolul sau cu Jeep-ul”, spune Vatamanu. „Trăieşti, nu faci avere. Îţi întreţii familia din banii câştigaţi. Nu eşti cerşetor, munceşti, dar legumicultura este o loterie”, susţine Eugen Feodorov.
Marfă „fake”
În fiecare dimineaţă, zeci de lipoveni din Târgu Frumos pornesc cu legume spre pieţele din Iaşi, dar şi din judeţele limitrofe. Ionel Avdei recoltează ceapă, salată şi spanac de mai bine de două săptămâni şi vine zilnic în piaţa din CUG. „Mai greu e să vinzi decât să produci. Marketurile merg pe marfă de import, iar noi vindem cum putem, prin pieţe”, spune Avdei.
„Lupta” lipovenilor cu supermarketurile pare fără sorţi de izbândă dar, din când în când, legumicultorii mai obţin câte o victorie de etapă. „Anul trecut am văzut în Carrefour castraveţi pe care scria că ar fi de Târgu Frumos. Eu ştiu ce castraveţi scoatem noi, ştim şi cine şi cui vinde, iar ăia nu erau de Târgu Frumos. Am chemat şeful de magazin, care a recunoscut că a pus plăcuţa doar ca să se vândă mai bine”, povesteşte Ionel Avdei.