Unde se află A8 la sfârșitul verii 2026? Câte dintre estimările de acum un an s-au confirmat, ce s-a schimbat între timp și care sunt deciziile ce pot accelera sau întârzia proiectul în lunile următoare?
În august 2025 publicam în Ziarul de Iași o analiză pe fiecare tronson al Autostrăzii Unirii, însoțită de estimări privind calendarul fiecărui lot. La un an distanță, pe baza fișelor de proiect actualizate, a autorizațiilor de construire și a informațiilor publice disponibile până la 29 august 2026, revenim asupra acelor estimări: ce s-a confirmat, ce a avansat mai lent și unde datele cer mai multă prudență.
Adrian Covăsnianu este expert în infrastructură mare, mobilitate urbană și planificare teritorială, membru fondator al asociației „Moldova Vrea Autostradă”, fost ministru secretar de stat în Ministerul Transporturilor
I. Unde suntem în 2026 cu autostrada A8?
În august 2025, la 18 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană, arătam că doar 44% din traseul A8 era contractat, iar trei loturi, însumând aproximativ 56 km (circa 18% din traseu), aveau lucrări începute. La un an distanță, bilanțul s-a îmbunătățit considerabil la nivel contractual, dar mult mai lent în teren.
Din cei puțin peste 303 km ai autostrăzii A8, aproximativ 274 km — 90,6% din traseu — au astăzi contracte de proiectare și execuție semnate. Singura verigă rămasă fără contract este Tronsonul 2 Târgu Frumos–Lețcani (28,6 km), aflat în reevaluare după deciziile CNSC. Pentru Tronsonul 4 DN24–Vama Ungheni contractul a fost semnat, însă efectele lui sunt suspendate temporar prin hotărârea Curții de Apel București. Așadar, existența contractului trebuie separată de posibilitatea derulării sale efective.
Un al doilea indicator este cel al autorizării. Până la finalul lunii august 2026, patru contracte A8 aveau emisă cel puțin o autorizație de construire: Podul de la Ungheni, Târgu Mureș–Miercurea Nirajului, Joseni–Ditrău și Leghin–Moțca. Lungimea totală a acestor proiecte este de aproximativ 69,7 km, echivalentul a 23% din traseu. Procentul nu trebuie însă citit ca și cum toți cei 69,7 km ar fi integral autorizați sau s-ar lucra simultan pe fiecare kilometru: mai multe autorizații au fost emise etapizat. Comparația relevantă este, așadar, între o acoperire contractuală aproape dublată — de la 44% la 90,6% — și o extindere încă modestă a fronturilor efective de lucru.