Deși Iașul a devenit în ultimul deceniu unul dintre cele mai dinamice centre universitare și IT din România, datele oficiale ale Băncii Naționale a României (BNR) arată că estul țării continuă să atragă investiții străine mult mai mici decât vestul. Cum s-ar putea schimba situația când se vor finaliza cele două autostrăzi ce leagă Moldova de restul țării?
„Ziarul de Iași” a analizat cel mai recent raport al BNR privind soldul investițiilor străine directe (ISD) în întreprinderile cu cel puțin 20 de salariați și în cele „atipice”, de unde reiese clar această discrepanță: în 2024, Iașul avea un sold ISD de 795 milioane euro, în creștere față de 516 milioane euro în 2014, dar departe de marile județe industriale din vestul și centrul țării. De fiecare dată când se discută despre decalajele economice, concluzia e aceeași: lipsa autostrăzilor și infrastructura deficitară țin Moldova în afara hărții marilor investiții. Raportul BNR pune negru pe alb ceea ce economiștii arată de mult timp: investițiile străine ocolesc regiunile fără infrastructură, oricât de promițătoare ar fi ele pe hârtie.
Dacă Moldova va avea autostrăzi care să lege regiunea de restul țării și de piețele vestice, județul Iași ar putea atrage volume de investiții apropiate de cele ale unor centre similare ca dimensiune și profil economic, cum ar fi Clujul. În prezent, Clujul are un sold ISD de 3,195 miliarde euro, de aproape patru ori mai mare decât Iașul, iar evoluția sa din ultimul deceniu arată cum o infrastructură solidă și o poziție geografică favorabilă pot stimula intrările de capital străin. În scenariul optimist, cu autostrăzile finalizate, Iașul ar putea să-și tripleze soldul ISD actual, depășind pragul simbolic de 2–3 miliarde euro, apropiindu-se astfel de nivelul celor mai performante județe din centrul și vestul țării.
Bucureștiul și Ilfovul domină, Iașul abia pe locul 19
Potrivit datelor publicate de BNR, la sfârșitul anului 2024, Bucureștiul rămâne de departe principalul pol al investițiilor străine directe din România, cu un sold de 69,164 miliarde euro, adică mai mult de jumătate din totalul național de 122,36 miliarde euro. Pe locul al doilea se află Ilfovul, cu 11,348 miliarde euro, urmat de Timiș, care atrage 5,737 miliarde euro. Clujul ocupă poziția a patra, cu 3,195 miliarde euro, urmat îndeaproape de Brașov (2,958 miliarde) și Prahova (2,633 miliarde). În continuare, Constanța cumulează 2,382 miliarde euro, Mureș 2,210 miliarde euro, Sibiu 2,097 miliarde euro, Argeș 1,962 miliarde euro, Bihor 1,798 miliarde euro și Arad 1,739 miliarde euro. După aceste județe urmează Alba 1,580 miliarde euro, Olt 1,102 miliarde euro, Dolj 1,016 miliarde euro, Bacău 979 milioane euro, Maramureș 946 milioane euro, Satu Mare 906 milioane euro și în final Iași, cu 795 milioane euro, o valoare de aproape patru ori mai mică decât Clujul și de aproape 87 de ori sub nivelul Capitalei.