Numeroși români locuiesc sau plătesc taxe pentru case și terenuri înscrise încă pe numele unor rude decedate cu ani în urmă. În lipsa certificatului de moștenitor, persoanele îndreptățite nu pot, de regulă, să vândă, să doneze sau să ipotecheze imobilul, iar includerea acestuia în lucrările gratuite de cadastru derulate de ANCPI nu înlocuiește procedura succesorală. Legislația stabilește însă termenele, costurile și demersurile necesare pentru înscrierea drepturilor în cartea funciară. Legislația în vigoare stabilește însă o procedură clară, de la deschiderea moștenirii și exercitarea dreptului de opțiune succesorală până la costurile care pot apărea în cazul întârzierii și înscrierea definitivă a proprietății pe numele persoanelor îndreptățite.
Ce se întâmplă cu imobilul după decesul proprietarului Potrivit Codului civil, moștenirea se deschide chiar în momentul decesului, la ultimul domiciliu al persoanei dispărute, astfel încât bunurile nu rămân niciodată fără titular doar pentru că procedura notarială nu a fost inițiată. Certificatul eliberat de notar nu creează, așadar, dreptul de moștenire, ci dovedește cine are calitatea de succesor, ce bunuri intră în masa succesorală și care este întinderea drepturilor fiecăruia. Cât timp acest document lipsește, evidențele de carte funciară nu se actualizează automat cu numele urmașilor.
Dacă imobilul era intabulat înainte de deces, în cartea funciară va continua să apară, de regulă, numele fostului proprietar, până când moștenitorii își înscriu drepturile pe baza actelor corespunzătoare. Folosirea locuinței, achitarea impozitelor locale sau menționarea unei persoane în registrul agricol nu țin locul certificatului de moștenitor și nu sunt suficiente, luate separat, pentru transferul proprietății în acte.