Eveniment editorial: A aparut editia actualizata a cartii “Studii monografice „Paşcani şi împrejurimi”

De curand a iesit de sub tipar editia revizuita si actualizata a cartii “Studii monografice – Pascani si imprejurimi” scrisa de cunoscutul profesor pascanean Paul Nechifor. De aceasta data monografia a aparut la Editura Pim din Iasi, prima editie fiind tiparita in anul 1997, la Editura Junimea.

Conform prefatei autorului ,,Împrejurimile din zona Paşcani (în cazul temei cercetate) cuprinde municipiul Paşcani şi comunele: Alexandru Ioan Cuza, Butea, Ciohorăni, Cristeşti, Cucuteni, Hărmăneşti, Hălăuceşti, Heleşteni, Lespezi, Mirceşti, Miroslăveşti, Mogoşeşti-Siret, Moţca, Oţeleni, Răchiteni, Ruginoasa, Sireţel, Stolniceni-Prăjescu, Strunga, Tătăruşi, Todireşti, Valea Seacă, Vânători.
Revizuirea studiului monografic s-a realizat prin valorificarea biografiei folosită la întocmirea primei ediţii, extinderea conţinutului unor capitole, selectarea şi ordonarea alfabetică şi cronologică a unora dintre ele.
În vederea extinderii conţinutului studiului monografic, am introdus capitolul referitor la „Cadrul natural al zonei Paşcani”, prezentând caracteristicile fizico-geografice ale extremităţii de sud-est a Podişului Sucevei, care corespunde cu partea de vest a judeţului Iaşi, insistând asupra următoarelor aspecte: relieful din punct de vedere geologic, caracterizat de trei subunităţi naturale (Dealul Mare-Hârlău, Şaua Ruginoasa-Strunga şi Interfluviul Moldova-Siret), iar din punct de vedere geomorfologic, cele trei tipuri de relief (structural, sculptural şi de acumulare); resursele subsolului; clima; reţeaua hidrografică (apele subterane, apele de suprafaţă şi lacurile antropice); solurile; vegetaţia; fauna.
În capitolul al II-lea intitulat „Urme arheologice” sunt scoase în evidenţă cercetările sistematice efectuate de-a lungul anilor de specialişti la următoarele situri arheologice: staţiunea neolitică Cucuteni de pe dealul Cetăţuia; necropola tumulară geto-dacică de pe colina Gosan; tezaurul princiar geto-dacic de la Băiceni-Cucuteni; cetatea geto-dacică de pe platoul din capătul nord-vestic al colinei Cătălina; aşezarea eneolitică de înălţime de pe Holmul de la Hăbăşeşti, comuna Strunga, judeţul Iaşi; săpăturile arheologice de la Topile, comuna Valea Seacă, judeţul Iaşi. În continuare, sunt prezentate cercetările parţiale şi descoperirile ocazionale, care sunt menţionate şi înscrise în Patrimoniul Cultural Naţional al României.
Capitolul al III-lea intitulat „Atestări documentare” prezintă un alt aspect care confirmă continuitatea de locuire în partea de vest a judeţului Iaşi, înfiinţarea a 172 de sate în perioada secolelor XIV-XX, din care 89 de sate există până astăzi, inclusiv cartierele şi localităţile componente municipiului Paşcani. Majoritatea satelor sunt atestate documentar în secolul al XV-lea, printre care în anul 1453 localitatea Paşcani.
În perioada feudalismului dezvoltat, zona Paşcani a fost străbătută de importante căi de comunicaţie, care sunt prezentate în capitolul al IV-lea intitulat „Vechi drumuri moldoveneşti”. În afară de drumurile obişnuite, bine cunoscute, „Drumul Siretului” sau „Marele drum moldovenesc” şi ramificaţiile acestuia spre est şi spre vest, existau şi numeroase drumuri tradiţionale străvechi (drumurile pastorale „drum al oilor”, „drumul sării”, „drumul lemnului”etc.). De asemenea, sunt prezentate informaţii documentare referitoare la drumurile din Moldova, pentru sec. XVII-XVIII, precum şi harta drumului de pe valea Siretului, folosit de oastea lui Ştefan cel Mare când a intrat în Moldova la 1457 şi l-a urmărit pe Petru Aron, până ce l-a alungat din ţară.
Cadrul natural prielnic existent în partea de sud-est a Podişului Sucevei a determinat pe proprietarii de moşii (familiile Cantacuzino, Sturdza şi Alecsandri) să-şi construiască reşedinţe (case boiereşti, castele, palate), iar după obiceiul timpului să fie ctitori de biserici, schituri, mănăstiri, care au rămas până astăzi monumente reprezentative ale arhitecturii moldoveneşti.
Cele mai semnificative dintre acestea sunt prezentate în capitolul al V-lea intitulat „Monumente istorice din zona Paşcani şi împrejurimi”: Palatul Cantacuzino din Paşcani; Palatul „Al. I. Cuza” de la Ruginoasa; Castelul (Palatul) Sturdza de la Miclăuşeni; Palatul Sturdza de la Cozmeşti; Muzeul memorial „Vasile Alecsandri” din Mirceşti; Biserica „Sfinţii Voievozi Mihail şi Gavril” din Paşcani; Schitul Brăteşti din „Codrii Paşcanilor”; Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din curtea Palatului de la Ruginoasa; Biserica cu hramurile „Buna Vestirii” şi „Sfinţii Arhangheli” din curtea Mănăstirii Miclăuşeni; Biserica „Sfinţii Arhangheli” din Cozmeşti.
În acest capitol, au mai fost prezentate două monumente istorice din apropierea zonei Paşcani, ca urmare a semnificaţiei acestora: Biserica mausoleu din curtea Mănăstirii Războieni din judeţul Neamţ, ridicată de Ştefan cel Mare după 20 de ani de la sângeroasa bătălie din 26 iulie 1476 şi Biserica necropolă din curtea Mănăstirii Probota din judeţul Suceava, prima biserică din Moldova pictată în exterior (1530).
Ultimul capitol, al VI-lea, intitulat „Evoluţia unităţilor administrativ-teritoriale din Paşcani şi împrejurimi” a fost actualizat, având în vedere următoarele modificări:
– în baza Legii nr.84 din 5 aprilie 2004, s-a reînfiinţat comuna Hărmăneşti, judeţul Iaşi, având în componenţa sa satele: Boldeşti, Hărmăneştii-Noi şi Hărmăneştii Vechi (centrul comunei). Noua comună s-a desprins din comuna Todireşti, judeţul Iaşi;
– prin aceeaşi Lege nr. 84 din 5 aprilie 2004, s-a reînfiinţat comuna Răchiteni, judeţul Iaşi, având în componenţa sa satele: Răchiteni (centrul comunei), Izvoarele şi Ursăreşti. Noua comună s-a desprins din comuna Mirceşti, judeţul Iaşi;
– în baza Legii nr. 545 din 25 noiembrie 2004, s-a reînfiinţat comuna Ciohorăni, judeţul Iaşi, prin desprinderea din comuna Miroslăveşti, judeţul Iaşi. Noua comună are în componenţa sa un singur sat Ciohorăni, care este şi centrul acesteia.
Aspectele privind evoluţia socială, economică şi culturală a localităţilor din partea de vest a judeţului Iaşi, vor fi prezentate în volumul al II-lea al lucrării “Paşcani şi împrejurimi” (Studii monografice).”