Apa acoperă aproximativ 70% din suprafața Pământului și constituie aproximativ 60% din masa corpului nostru, dar rămâne o substanță despre care oamenii de știință mai au multe de aflat. La temperaturi scăzute, de obicei apa se transformă în gheața cu care suntem obișnuiți. În unele cazuri, însă, devine un fel de „sticlă” bizară, cu o structură moleculară amorfă, relatează Science Alert. Această formă ciudată a apei se găsește în norii stratosferici din regiunile polare.
De asemenea, ajută organismele iubitoare de frig să prevină deteriorarea celulară provocată de cristalele de gheață la temperaturi extrem de scăzute. Cu toate acestea, transformarea apei din lichid în sticlă a rămas în mare parte ascunsă tehnicilor de observație. Când îngheață, apa formează de obicei cristale de gheață care se blochează reciproc într-o structură rigidă și ordonată.
Acest lucru se întâmplă la temperaturi de până la aproximativ -45 de grade Celsius, temperatură sub care se află o regiune termică vastă și puțin înțeleasă, numită de oamenii de știință „țara nimănui”. Se credea că tranziția apei în stare sticloasă are loc undeva în jur de -135 de grade Celsius, însă gheața cristalină a zădărnicit încercările cercetătorilor de a ajunge la această graniță sticloasă.