Razbunare a vechii culturi Cucuteni sau interese economice uriase in care au fost atrasi si arheologii? O posibila asezare veche de 5.000 de ani pare a pune in pericol o afacere de milioane de euro. Gigantul din domeniul caramizilor Wienerberger AG a efectuat prospectiuni in zona Ion Neculce, unde a concesionat 41 ha de teren pentru o fabrica de caramizi. Prospectiunile s-au soldat insa, spun arheologii de la Directia de Cultura, cu afectarea unui sit arheologic, dar si cu o amenda din partea Directiei. Ca exploatarea sa poata fi inceputa, Wienerberger va trebui sa astepte terminarea cercetarii arheologice. Asta poate dura insa si ani, investitia fiind astfel pusa in pericol. De existenta fabricii Wienerberger la Ion Neculce pare a fi deranjat si principalul concurent al acestei societati, firma ieseana Ceramica SA, producatorul caramizilor Brickston. Cele doua firme se razboiesc inclusiv in instanta pentru concesiunea dealurilor aride din Ion Neculce.
„Inainte de ’89, aici se ara si se sapa la un metru, si nu s-a gasit nimic. Acum, deodata, au gasit monumente istorice, exact cand trebuia sa inceapa exploatarea”, a declarat iritat Vasile Rusu, primarul comunei Ion Neculce
Descoperirea unui sit arheologic poate insemna sfarsitul pentru o investitie uriasa la Iasi, in valoare de 22 milioane euro. Compania cu capital austriac Wienerberger Sisteme de Caramizi (WSC) a fost amendata recent de catre Directia de Cultura pentru ca ar fi intrat pe un sit arheologic din comuna Ion Neculce, fara supraveghere arheologica. Situl este situat pe un deal arid pe care compania austriaca l-a concesionat in 2011 de la Consiliul Local pentru a-l transforma in cariera de argila. Compania si-a asumat fapta, a achitat amenda de 10.000 lei, insa situatia devine problematica abia din acest moment. „Compania Wienerberger a primit aviz pentru prospectiuni geologice, dar acestea au fost facute fara supraveghere arheologica, motiv pentru care au fost amendati. Nu a fost vorba despre o degradare mare a sitului, respectiv a «Dealului Boghiului», aflat pe lista monumentelor istorice. In perioada urmatoare, pentru ca firma sa poata incepe exploatarea resurselor, va trebui sa suporte costurile cercetarii sistematice arheologice, prin care va fi intocmit un raport daca se poate sau nu exploata zona. Cercetarea ar putea dura si un an”, a explicat Virgil Babii, director interimar al Directiei pentru Cultura, Culte si Patrimoniu Cultural National (DCCPCN) Iasi. Conducerea WSC nu a putut fi contactata, ieri, pentru a oferi un punct de vedere. „Doamna care va poate ajuta este in sedinta, reveniti dupa ora 14″, ne-a transmis ieri-dimineata o secretara din companie. La amiaza ni s-au solicitat intrebarile prin e-mail, iar pana la inchiderea editiei nu a fost trimis niciun raspuns.
Asezare din epoca aramei
Intrebat despre amenda primita de WSC, edilul din Ion Neculce a ridicat din umeri. Vasile Rusu este de parere ca respectivul sit nu este monument istoric, mentionand ca Directia de Cultura l-a descoperit in urma sapaturilor companiei WSC. Mai precis, edilul spune ca monumentul istoric s-ar afla in zona dealului concesionat de WSC, dar contesta ca ar fi putut exista ramasite importante si in acea zona. „L-au descoperit acum, ca nu era in Monitorul Oficial ca monument istoric. Intr-adevar, s-au luat probe, initial cu sacul, iar apoi cu camionul, dar n-am fost acolo sa vad exact ce si cum. Ulterior au venit de la Directie (n.r. – Directia de Cultura), au verificat, si s-au gasit niste bucatele de caramida. E cel mai inalt varf din Ion Neculce, normal ca se gaseste ceva. Inainte de ’89, aici se ara si se sapa la un metru, si nu s-a gasit nimic. Acum, deodata, au gasit monumente istorice, exact cand trebuia sa inceapa exploatarea”, a declarat iritat primarul Vasile Rusu. Directorul DCCPCN il contrazice pe primar, spunand ca situl apartine comunei Ion Neculce, dar nu a mai fost actualizata lista monumentelor istorice. „Acolo a existat o problema cu delimitarea hotarului, comuna Ion Neculce fiind relativ noua, dupa ce s-a desprins din Targu Frumos. Dar la reactualizarea listei monumentelor vom cere sa fie modificat numele comunei. Din cate stiu, acolo a fost o cetate. «Dealul Boghiului» dateaza din eneolitic si a furnizat de-a lungul timpului bogate resturi de locuire din Cucuteni A cu ceramica, plastica antropomorfa si utilaj litic”, a explicat Virgil Babai.