C.P. Tehnologia a avansat într-un ritm amețitor, extenuant chiar, în ultimii ani și ne oferă din ce în ce mai multe provocări și oportunități digitale. Cu toate acestea, ne confruntăm cu un paradox în România: avem unele dintre cele mai bune rezultate din Europa la capitolul Conectivitate, însă tinerii noștri se clasează pe ultimul loc în ceea ce privește nivelul de competențe digitale. Examenul de bacaluareat are o probă dedicată evaluării acestor tip de competențe iar acestea sunt publicate la adresa subiecte.edu.ro, care culmea, nu are certificat de securitate digitală; deci este o pagină vulnerabilă. Ironia nu se oprește aici.
Dacă vom consulta un model de fișă de examinare, vom constata că la BAC, sistemul educațional verifică dacă generația Z, cunoscută și sub numele de “iGeneration” sau “nativii digitali” trebuie să demonstreze că știu să folosească un email, să editeze un câmp într-un document word sau excel sau să organizeze câteva dosare virtuale. Acest gen de subiecte sunt pregătite pentru cei născuți în anii ‘00, care practic sunt acum cei mai mari consumatori ai tehnologiilor digitale și a dispozitivelor inteligente.
Conform unui studiu publicat de Bloomberg, aceștia folosesc tehnologia digitală mai mult ca oricând, peste 90% dintre ei uitându-se zilnic pe Youtube. Aceeași tineri folosesc servicii financiare electronice și sunt adepții cumpărătorilor online. Cu toate acestea, proba de la BAC pentru evaluarea competențelor digitale pune accent pe subiecte mult prea simple, care probabil că ar putea fi rezolvate de elevi de gimnaziu.
Competențele digitale în viziunea europeană
Cadrul care definește structura și necesitatea competențelor digitale (Digcomp) pentru cetățenii din UE se concentrează pe cinci domenii esențiale, interconectate, care pun accentul pe 21 de competențe individuale. Cele 5 domenii de competență sunt:
- Alfabetizare digitală și informațională, pentru dezvoltarea următoarele competențe individuale:
- Navigarea, căutarea și filtrarea datelor, informațiilor și conținutului digital
- Evaluarea datelor, a informațiilor și a conținutului digital
- Gestionarea datelor, a informațiilor și a conținutului digital
- Comunicare și colaborare:
- Interacționarea prin tehnologii digitale
- Partajarea informațiilor prin tehnologii digitale
- Implicarea în societate prin intermediul tehnologiilor digitale
- Colaborarea prin intermediul tehnologiilor digitale
- Netichetă (Netiquette)
- Gestionarea identității digitale
- Crearea conținutului digital:
- Dezvoltarea conținutului digital
- Integrarea și re-elaborarea conținutului digital
- Drepturi de autor și licențe
- Programare
- Siguranță:
- Protejarea dispozitivelor
- Protejarea datelor personale
- Protejarea sănătății
- Protejarea mediului ı̂nconjurător
- Soluționarea problemelor:
- Rezolvarea problemelor tehnice
- Identificarea nevoilor și a soluțiilor tehnologice
- Utilizarea creativă a tehnologiilor digitale
- Identificarea lacunelor de competență digitală
Comisia Europeană a prezentat în toamna anului 2020 un plan de acțiune pentru a adapta educația și formarea la era digitală în care trăim. Acesta are două componente strategice: dezvoltarea unui ecosistem de educație digitală și dezvoltarea aptitudinilor și competențelor digitale relevante pentru transformarea digitală.
România se aliniază acestor tendințe și va introduce, pentru prima dată, elemente obligatorii de competențe digitale în următorul an școlar.
Conform Strategiei naționale privind digitalizarea educației în țara noastră, vor fi actualizate programele de informatică din învățământul gimnazial și liceu, iar competențele digitale ale elevilor for fi evaluate și la nivelul clasei a VIII-a, începând cu anul 2024. Cel mai ambițios obiectiv din această strategie este atingerea unui procent de 90% de alfabetizare digitală a populației României.
Competența digitală implică utilizarea cu încredere, critică și responsabilă a tehnologiilor digitale în contexte de învăţare, de muncă şi participare la activități sociale. Include alfabetizare digitală, comunicare și colaborare, alfabetizare media, creare de conținuturi digitale (inclusiv programare), siguranță (inclusiv stare de bine/confort în mediul online şi competențe de securitate cibernetică), respectarea proprietății intelectuale, rezolvare de probleme și gândire critică.
Digitalizarea şi robotizarea vor aduce peste un milion de locuri noi de muncă în România în următorii 10 ani, arată specialiștii de la Factory 4.0 & Frames: „2030 va aduce, în România, peste 1 milion de locuri de muncă în zona digitală, fie că vorbim de cei care lucrează în domeniile tehnice, asociate dezvoltării de aplicații, suport și dezvoltare de tehnologie, fie că vorbim de servicii & suport dedicate populației și firmelor (inclusiv zona de administrație publică) sau de zona creativă, acolo unde creația umană, fie că este vorba de inventică, cultură, activități sportive etc. va fi mai susținută și valorificată ca oricând. Sunt locuri de muncă noi și joburi transformate ca urmare a implementării digitalizării, atât în mediul privat cât și în sectorul public”.
Specialiștii subliniază, însă, și necesitatea reformării școlii românești, amintind că în 2018, la testele PISA, România a fost singura ţară din UE care a susţinut testele pentru elevii de 15 ani pe hârtie, cu pixul.
Alfabetizarea digitală în învățământ
Idealurile educaționale din viitorul apropiat vor putea fi atinse după ce va fi combătută și problema analfabetismului funcțional. Putem aborda domeniile de la vârful piramidei educaționale doar după ce le rezolvăm pe cele care se află în fundația sistemului de învățământ pentru că dezvoltarea competențelor digitale înseamnă corelarea noțiunilor, înțelegerea termenilor și întrebuințarea acestora în aplicațiile tehnologice.
Profesorii și învățătorii trebuie să aibă prioritate absolută în dezvoltarea competențelor digitale pe cele 5 domenii strategice pentru că am văzut cu toții că există lacune destul de mari la acest capitol și că școala online nu poate fi eficientă dacă profesorii nu dețin competențe digitale avansate.
Avem nevoie de cadre didactice pregătite și familiarizate cu tehnologiile online; capabile să utilizeze mediile digitale în activitatea școlară și să dezvolte competențele digitale ale colegilor și ale elevilor, deopotrivă.