La fiecare 14 octombrie din calendarul religios, Biserica Ortodoxă Română, precum şi celelalte biserici de rit oriental din întreaga lume o prăznuiesc pe Sfânta Cuvioasă Parascheva, cunoscută în popor şi sub denumirea de „Sfânta Vineri”, pentru a nu se confunda cu Paraschevi din Roma, o martiră romană din secolul al II-lea.
Despre viaţa şi minunile săvârşite de către Sfânta Cuvioasă Parascheva s-au aflat mai multe informaţii preţioase mult mai târziu, îndeosebi după moartea şi descoperirea întâmplătoare a trupului ei neputrezit în pămîntul îngropării sale. Dintre acestea desprindem cu luare aminte amănunte interesante, pline de miezul cuvioşeniei sale: S-a născut la sfârşitul secolului al X-lea, în satul Epivat din Tracia (astăzi, Selimpaşa, Silivri, Turcia), aflat la 50 de kilometri de Constantinopol (Ţarigrad, azi Istanbul), într-o familie cu părinţi bogaţi şi binecredincioşi. La vârsta de zece ani, auzind în biserică chemarea Domnului, expusă în Evanghelia după Marcu, decide să-şi părăsească părinţii, lipsindu-se de bogăţii, dedicîndu-se Sfintei Credinţe şi ajutorării celor nevoiaşi. Ajunsă la Constantinopol înainte de a împlini douăzeci de ani, primeşte învăţătura duhovnicească a unor călugări, care au sfătuit-o să meargă la Mănăstirea Maicii Domnului din Haricleea. După cinci ani petrecuţi aici în sfinţenie şi rugăciuni, se îndreaptă spre Ţara Sfântă, dorind să-şi petreacă acolo restul vieţii. Ierusalimul i-a întărit şi mai mult credinţa şi după vizitarea locurilor sfinte de aici se aşează la o mănăstire de călugăriţe din pustiul Iordanului.