România are o aplicație inutilă anti-inundație care a costat 47 de milioane de euro

În anul 2014, Administrația Națională Apele Române (ANAR) anunța că a finalizat un proiect prin care România se alegea cu hărți de risc pentru inundații. Pe scurt, era vorba de o aplicație de tip desktop realizată în urma unor studii cartografice, care intuia științific pe unde ar urma să vină o viitură pentru a se lua măsuri de prevenire a dezastrului.

După o lună iunie 2021 cu ploi abundente au apărut inundațiile în fața cărora autoritățile nu au făcut față. Ministrul Mediului, Tanczos Barna, a anunțat deja că se vor acorda despăgubiri oamenilor cu proprietățile distruse. Desele viituri sunt posibile după un sezon ploios și pentru că nici în acest moment autoritățile locale (primăriile) sau autoritățile centrale (Ministerul Mediului și Apele Române) nu știu exact unde să facă lucrări de îndiguire pentru a preveni inundațiile.

Asta deși între 2010-2014 s-au cheltuit 47 de milioane de euro pentru a se realiza o aplicație care tocmai asta indica. Arăta pentru fiecare localitate de lângă un curs hidrografic locul/zona prin care urma să vină o viitură, în urma unor căderi abundente de precipitații.

Aplicația era denumită în 2014, atunci când era lansată de Apele Române, Harta de Hazard pentru Inundații, și consta chiar într-o serie de hărți electronice postată pe site-ul http://gis2.rowater.ro:8989/flood/.

Cu ajutorul acestei aplicații desktop, fiecare primar, persoană, administrator de firmă putea constata dacă localitatea, casa sau depozitul său sunt în pericol să fie inundate la o viitură și cât de mare este acest pericol. Aplicația avea trepte de pericol pentru fiecare zonă de lângă o apă curgătoare și nu numai.

Numai că din 2014 și până acum, această investiție nu a stopat nicio inundație, iar acum aplicația desktop nici nu mai funcționează, pentru că nu a avut mentenanță în contractul de 47 de milioane de euro.

Povestea aplicației care nu funcționează

Inaugurată pe 10 aprilie 2014 de Administraţia Naţională Apele Române (ANAR), aplicația anti-inundație (http://gis2.rowater.ro:8989/flood/) de 47 de milioane de euro a dat primul rateu, chiar în prima lună de la lansarea sa.

„Spre deosebire de planurile de apărare pe care le avem în prezent, hărțile de hazard la inundații vor arăta cu precizie ridicată extinderea zonei inundate și, în anumite situații, vor putea să ofere informații referitoare la viteza apei, adâncimea apei la viituri, corespunzătoare unor debite cu diferite probabilități de depășire (0,1%; 1%; 5%; 10%), adică date referitoare la inundații care se petrec o dată la 1000 de ani, o dată la 100 de ani, o dată la 20 ani. respectiv o dată la 10 ani”, explica Vasile Pintilie în 2014, directorul de la acel moment al Apelor Române.

Imediat după lansare, au urmat viituri puternice petrecute în apropierea Paștelui din acest an (20 aprilie). Zonele acoperite de ape în weekendul de Paște din 2014 nu se aflau toate trecute în perimetrele cu risc ridicat de inundație.

După această stângăcie, premierul Victor Ponta a susținut că studiile nu sunt complete și mai trebuie realizate actualizări. La începutul lunii mai, șeful Executivului a anunţat că hărțile au fost refăcute şi sunt, din nou, gata.

Ironic, după promisiunile lui Victor Ponta a urmat o nouă serie de ploi abundente. Nici la viiturile de la începutul lui iunie 2014, înregistrate în aproape 20 de județe, aplicația anti-inundație nu a fost exactă. Spre exemplu, revărsările și viiturile din județul Vrancea s-au petrecut în comune care pe hărțile de risc ale Apelor Române nu erau în primejdie de a fi acoperite de ape.

Atunci, cele mai puternice pagube s-au produs în comuna Jitia, din Vrancea. Aplicația trecea însă localitatea în afara oricărei arii de pericol. Cea mai apropiată așezare umană cu pericol de inundație se află la 26 de km.

Cine sunt responsabili

Dacă atunci aplicația mai funcționa online la adresa http://gis2.rowater.ro:8989/flood/, acum această aplicație nici nu mai este activă. Reprezentanții Ministerului Mediului și ai Apelor Române au transmis pentru impact.ro că site-ul nu mai este funcțional de ceva timp, pentru că nu era contract de mentenanță, pentru domeniu este doar până în 2020.

Pentru a realiza aplicația de 47 de milioane de euro, din care 80% au fost fonduri europene, Apele Române au încheiat mai multe contracte regionale cu firme care trebuiau să facă măsurători hidrografice, cartografice și aeriene.

Administrația Națională Apele Române a fost condusă din 2012 până în iunie 2014 de Vasile Pintile. Originar din Vrancea, el a fost propus în funcție de Baronul de Vrancea de la acel moment, Marian Oprișan.

Apele Române se află în subordinea Ministerului Mediului, minister condus din 2012 și până la începutul lui 2014 de Rovana Plumb. Aceasta a fost înlocuită de Attila Korodi, în acel an, în fruntea ministerului.

Unde au ajuns banii

Studii de cartografiere a cursurilor râurilor realizate de firme de profil, inclusiv cu ajutorul zborurilor aeriene, și interpretarea acestor date împreună cu specialiștii de la Apele Române reprezintă munca depusă în cadrul proiectului.

Reprezentanții ANAR susțin chiar că s-a cartografiat aproape 40% din teritoriul României. Scopul investiției: să depisteze zonele unde trebuie amenajate îndiguiri și care sunt așezările umane aflate prea aproape de albia râurilor și care trebuie relocate. Proiectul a început în 2006, iar anul următor a şi fost oprit din cauza lipsei banilor. A fost reluat în 2011 şi finalizat în 2014.

Bugetul de 47 de milioane de euro al acestui proiect a fost împărțit, în urma unor licitații, între 50 de firme şi ANAR. Din acest tort, 160 de milioane de lei, în jur de 38 de milioane de euro, au fost oferite prin contracte publice.

Este vorba de sume care au ajuns în buzunarele unor societăți. Destinaţia restului de nouă milioane de euro a fost reprezentată de plățile de TVA, prime și alte cheltuieli ale ANAR şi AM POS Mediu.