În numai un an, apele râului au erodat malul şi au înaintat zece metri în satul Al.I. Cuza. Guvernul încă nu s-a hotărât să dea undă verde exproprierii necesare pentru devierea Siretului.
Ploile din ultimele zile şi mai ales viitura care a venit săptămâna trecută pe Siret au provocat noi ruperi ale malului pe care se află satul Alexandru Ioan Cuza din comuna cu acelaşi nume. Practic, în primele două luni ale verii, apele şi-au croit albie mai repede ca niciodată spre inima localităţii. Malul pe care se află satul este „mâncat“ metru cu metru de ape, atunci când nivelul râului este crescut. Într-o singură lună, adică în iulie, Siretul i-a luat un sfert din curte şi o anexă lui Petru Lazăr – a cărui gospodărie, acum nici jumătate din ea, e „în linia întâi“ de mai mulţi ani. Peste uliţa unde încă mai locuieşte a mai fost o casă, luată de altă viitură, cu zece ani în urmă. Temelia ei de beton şi stâlpul de electrificare ce se afla atunci în capătul satului se pot vedea pe fundul apei în lunile secetoase.
Cu tot asaltul Siretului, autorităţile asistă impasibile la drama lui Lazăr. Conducerea judeţului e neputincioasă în faţa atitudinii rigide a Bucureştiului, care motivează cu tot felul de chichiţe legislative lipsa oricărei intervenţii pentru salvarea casei lui Patru Lazăr. Potrivit declaraţiilor preşedintelui CJ, Maricel Popa, emiterea unei hotărâri de expropriere a unei suprafeţe de teren de pe celălalt mal, unde ar urma să fie săpat un canal de deviere a apelor, nu se poate face fără identificarea proprietarilor. Este vorba de doi locuitori ai comunei vecine, Hălăuceşti, care însă ar fi plecaţi la muncă prin Europa. Aşadar, greu de găsit pentru a fi notificaţi de exproprierea terenului pe care îl deţin în lunca Siretului.