Şcoala ar trebui să fie un loc sigur. O avalanșă de abuzuri sexuale, dezvăluite recent, arată însă contrariul şi reduce încrederea în sistemul de învăţământ din România. La fel şi statisticile. Unul din zece elevi spune că a avut parte de un comportament sexual nepotrivit din partea unui profesor. Şi mai mulţi aleg însă să tacă. De frică, de ruşine ori pentru că pur şi simplu nu îşi dau seama că ceea ce trăiesc nu este normal. Specialiștii avertizează că fenomenul rămâne subraportat, atât timp cât lipsa unor măsuri timpurii permite ca astfel de abuzuri să persiste ani la rând.
Subiectul a fost dezbătut în ediția de miercuri a Observator 16, alături de Claudia Chiru, învăţătoare.
Vorbind despre semnele pe care le dau copiii că ar fi implicați în astfel de abuzuri, Claudia Chiru a arătat că acestea sunt dificil de observat.
„Apar, de obicei, la școală, dar sunt dificil de observat. Copilul devine tăcut, închis în el și nu mai participă cu același interes. De cele mai multe ori, semnele se văd mai bine acasă. Atunci când copilul își schimbă starea în clasă și dispoziția – dintr-un copil activ și fericit devine dintr-odată introvertit și tăcut – este important să avem o relație la care trebuie să lucrăm încă de la început, astfel încât el să se apropie, să se deschidă și să poată vorbi. Copilului îi este foarte greu să-și găsească cuvintele, nu pentru că acceptă ce i se întâmplă, ci pentru că nu înțelege și nu poate procesa situația. Adultul, în percepția copilului, este reperul realității și cel care îi face bine„.