Un nou an școlar a început, cu emoțiile celor mici, care au ajuns prima dată în clasă, bucuria adolescenților care și-au revăzut colegii și grijile părinților.
Sistemul de educație resimte, însă, tot mai apăsător probleme despre care oamenii politici vorbesc mai mult la început de an – profesori nemulțumiți de salarii și de condițiile de muncă, programe depășite de vremuri și investiții întârziate în infrastructură.
Sfioși, dar conștienți de importanța momentului, bobocii de la clasa pregătitoare pășesc zâmbitori pe sub arcada de flori. E un eveniment așteptat de când au absolvit grădinița, doar că, în prima zi de școală, copilăria lipsită de griji se încheie.
Reporter: Ești un pic încruntat, de ce? Elev: ”Pentru că începe școala și nu îmi doresc asta”.
Unii s-au agățat cu forță de doamna învățătoare, alții au respirat profund, să-și învingă tracul.
(…)
Cum arată sistemul de învățământ, în cifre, la acest nou început: 2.900.000 de copii, în scădere cu 27.000 față de anul 2025, din care 40.000 în creșe, 500.000 în grădinițe, 200.000 de profesori și 17 500 de unități școlare, și ele mai puține cu 200 față de anul trecut. Educația privată a ajuns la 3% din total.
Desigur, profesorii capătă un rol cheie, cel puțin la clasele a noua, prima generație care începe o programă nouă pentru un bacalaureat cu o structură diferită. Manualele pe hârtie nu vor fi pe bănci, cel puțin până în noiembrie.