Asta arată datele pe anul trecut în privinţa proiectelor europene atrase de unităţile administrativ-teritoriale ieşene. De altfel, în ultimii trei ani a tot crescut numărul comunelor ieşene care nu au alocat şi nici un au primit vreun eurocent pentru demararea unui proiect cu finanţare nerambursabilă. Care sunt cei mai harnici edili din acest punct de vedere şi care, cei mai puturoşi.
Când vine vorba de fonduri europene, problema nr. 1 este birocraţia excesivă care trebuie parcursă până la obţinerea efectivă a finanţării. Documentaţia cerută de autorităţile de management de la Bucureşti pe diferitele programe de finanţare pun în încurcătură administraţiile locale – dintre care unele nu mai ajung să depună proiecte. Aşa s-a întâmplat că, anul trecut, 28 de comune din judeţul Iaşi, alături de oraşele Hârlău şi Podu Iloaiei, nu au avut niciun leu de încasat pentru realizarea unor astfel de proiecte. În 2020, situaţia a fost asemănătoare, aceleaşi două oraşe având 0 lei la capitolul „Sume primite de la UE/alţi donatori” pentru proiecte plătite sau prefinanţate în exerciţiul financiar 2014-2020, alături de 25 de comune. Un clasament după acest criteriu este dominat, evident, de unităţile administrativ-teritoriale mari, precum Primăria Iaşi şi Consiliul Judeţean, cu 148, respectiv 87,6 milioane de lei încasaţi. Dar locul 3 este ocupat de o comună, Ciurea, care a înregistrat anul trecut încasări de 5,4 milioane de lei. În mod straniu, primarul comunei, Cătălin Lupu (PSD), a refuzat să ne spună pe ce proiecte au venit aceşti bani, pe motiv că „presa scrie orice”.
O comună pe minus. Care e explicaţia?
În topul încasărilor de bani europeni urmează municipiul Paşcani, cu 4,3 milioane de lei, şi comunele Româneşti şi Ţuţora, fiecare cu peste 2,3 milioane de lei. Cuantumurile figurează în situaţia veniturilor şi cheltuielilor fiecărei unităţi administrativ-teritoriale, publicată de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei.